În ultimii ani, tot mai mulți părinți se întreabă dacă greutatea copilului lor este normală sau dacă ar trebui să fie îngrijorați.
Nu este o întrebare simplă. În cabinet, întâlnesc frecvent situații în care un copil este considerat „doar puțin mai plinuț”, deși din punct de vedere medical se află deja în zona de supraponderalitate. În alte cazuri, părinții sunt îngrijorați inutil de un copil perfect sănătos.
Pentru a înțelege corect această problemă, este important să știm când vorbim cu adevărat despre supraponderalitate la copil și ce putem face pentru a preveni consecințele pe termen lung.
Cum evaluăm corect greutatea copilului
La copii, greutatea nu se evaluează la fel ca la adulți. Nu este suficient să privim cântarul sau să comparăm copilul cu alți copii din jur. Evaluarea medicală corectă se face folosind indicele de masă corporală (IMC) raportat la vârstă și sex, analizat pe curbele de creștere.
IMC se calculează astfel:
IMC = greutate (kg) / înălțime² (m)
După calcul, valoarea este comparată cu curbele de creștere pentru copii
Interpretarea este în general următoarea:
- sub percentila 5 – subponderal
- percentila 5–85 – greutate normală
- percentila 85–95 – supraponderal
- peste percentila 95 – obezitate
Acest lucru înseamnă, de exemplu, că un copil aflat la percentila 90 are o greutate mai mare decât 90% dintre copiii de aceeași vârstă și sex.
Un aspect important este că nu ne uităm doar la o singură valoare, ci la evoluția în timp. Uneori, primul semnal de alarmă este creșterea rapidă a greutății față de înălțime sau trecerea accelerată de la o percentilă la alta.
De ce apare supraponderalitatea la copii
De cele mai multe ori, excesul ponderal apare atunci când există un dezechilibru între aportul caloric și consumul energetic. Totuși, realitatea este mult mai complexă.
Mai mulți factori pot contribui la apariția supraponderalității:
-Alimentația modernă
În ultimii ani, alimentația copiilor s-a schimbat semnificativ. Consumul frecvent de: băuturi îndulcite, produse ultraprocesate, gustări bogate în zahăr și grăsimi, fast-food duce la un aport caloric mare, dar cu valoare nutrițională scăzută. Un factor deosebit de important îl reprezintă băuturile îndulcite, care furnizează calorii fără să inducă senzația de sațietate.
-Sedentarismul
Timpul petrecut în fața ecranelor a crescut considerabil în rândul copiilor. Activitatea fizică este adesea înlocuită de televizor, telefon sau tabletă, ceea ce reduce consumul energetic zilnic.
-Factorii familiali
Obiceiurile alimentare se formează în familie. Copiii adoptă de obicei comportamentele alimentare ale părinților, iar mediul familial joacă un rol esențial în prevenirea excesului ponderal. Uneori supraponderalitate poate masca probleme psihologice , asa încât trebuie sa fie atenți la comportamentul alimentar al copilului.
-Rolul microbiomului intestinal
În ultimii ani, cercetările din gastroenterologie pediatrică au evidențiat un aspect fascinant: microbiomul intestinal poate influența metabolismul și riscul de obezitate.
Microbiomul reprezintă totalitatea bacteriilor care trăiesc în intestin. Aceste microorganisme nu sunt doar „pasagere”, ci participă activ la procese importante din organism. Ele influențează:
- digestia nutrienților
- absorbția energiei din alimentație
- producția unor metaboliți importanți
- reglarea inflamației în organism.
Studiile au arătat că persoanele cu obezitate prezintă adesea modificări ale compoziției microbiotei intestinale, fenomen numit disbioză.
Aceste modificări pot:
- . crește eficiența cu care organismul extrage energie din alimente
- influența depozitarea grăsimii
- favoriza apariția inflamației metabolice de grad scăzut.
În copilărie, microbiomul este încă în formare și poate fi influențat de numeroși factori:
- modul de naștere
- alimentația în primul an de viață
- dieta copilului
- utilizarea antibioticelor
- stilul de viață.
Din acest motiv, intervențiile nutriționale timpurii pot contribui nu doar la controlul greutății, ci și la echilibrul microbiomului intestinal.
Complicațiile excesului ponderal
Excesul ponderal nu reprezintă doar o problemă estetică. El poate avea consecințe importante asupra sănătății copilului.
Printre cele mai frecvente complicații se numără:
- rezistența la insulină
- dislipidemia
- hipertensiunea arterială
- sindromul metabolic.
Din perspectiva gastroenterologiei pediatrice, o complicație tot mai frecventă este steatoza hepatică non-alcoolică (ficatul gras), care apare atunci când grăsimea se acumulează în ficat. Această afecțiune poate apărea chiar și la copii și adolescenți și este strâns legată de excesul ponderal și de modificările metabolice.
Pe lângă problemele metabolice, copiii cu obezitate pot avea:
- dificultăți în activitatea fizică
- probleme ortopedice
- impact psihologic și scăderea stimei de sine.
Ce pot face părinții
Managementul excesului ponderal la copil nu presupune diete restrictive sau măsuri drastice. De fapt, abordarea eficientă este schimbarea treptată a stilului de viață al întregii familii.
- Structura meselor
Un program alimentar organizat ajută copilul să își regleze apetitul.
Se recomandă:
- trei mese principale pe zi
- una sau două gustări
- evitarea ronțăielilor continue între mese.
- Calitatea alimentației
Alimentația copilului ar trebui să includă zilnic:
- legume
- fructe
- cereale integrale
- proteine de calitate.
În același timp, este importantă limitarea:
- băuturilor îndulcite
- dulciurilor concentrate
- produselor ultraprocesate.
Apa ar trebui să fie principala băutură a copilului.
- Activitatea fizică
Copiii au nevoie de cel puțin 60 de minute de activitate fizică pe zi. Nu este necesar să fie sport organizat; mersul pe bicicletă, alergarea sau joaca activă în aer liber sunt la fel de benefice.
- Limitarea ecranelor
Reducerea timpului petrecut în fața ecranelor contribuie la creșterea nivelului de activitate fizică și la organizarea mai bună a meselor.
Când este necesar consultul medical
Este recomandat ca părinții să solicite evaluarea medicului pediatru atunci când:
- IMC depășește percentila 85
- copilul crește rapid în greutate
- există antecedente familiale de diabet sau obezitate
- apar simptome metabolice.
Evaluarea poate include analiza obiceiurilor alimentare, monitorizarea curbelor de creștere și, în anumite cazuri, investigații metabolice.
Concluzie
Supraponderalitatea la copii este o problemă complexă, influențată de factori alimentari, comportamentali, genetici și, după cum arată cercetările recente, de echilibrul microbiomului intestinal.
Identificarea precoce a excesului ponderal și adoptarea unor obiceiuri sănătoase în familie pot preveni complicațiile metabolice și digestive pe termen lung.
Pentru părinți, mesajul esențial este că nu este vorba despre o dietă temporară, ci despre construirea unui stil de viață sănătos pentru întreaga familie.
Dacă aveți nevoie de ajutor specializat, programați o consultație la Kilostop Junior sau accesați această pagină.
Împreună creștem o generație sănătoasă!
Bibliografie:
- World Health Organization (WHO).
Obesity and overweight. Geneva: World Health Organization; 2023.
Disponibil la: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
- World Health Organization.
WHO Child Growth Standards: Length/height-for-age, weight-for-age, weight-for-length, weight-for-height and body mass index-for-age. Geneva: WHO; 2006.
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC).
Defining Childhood Weight Status. Atlanta: CDC; 2024.
Disponibil la: https://www.cdc.gov/obesity/childhood/defining.html
- American Academy of Pediatrics.
Hampl SE, Hassink SG, Skinner AC, et al.
Clinical Practice Guideline for the Evaluation and Treatment of Children and Adolescents With Obesity.
Pediatrics. 2023;151(2):e2022060640.
- Daniels SR, Hassink SG.
The Role of the Pediatrician in Primary Prevention of Obesity.
Pediatrics. 2015;136(1):e275–e292.
- Baker JL, Olsen LW, Sørensen TIA.
Childhood body-mass index and the risk of coronary heart disease in adulthood.
New England Journal of Medicine. 2007;357:2329–2337.
- Sahoo K, Sahoo B, Choudhury AK, et al.
Childhood obesity: causes and consequences.
Journal of Family Medicine and Primary Care. 2015;4(2):187–192.
- Vos MB, Abrams SH, Barlow SE, et al.
NASPGHAN Clinical Practice Guideline for the Diagnosis and Treatment of Nonalcoholic Fatty Liver Disease in Children.
Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition. 2017;64(2):319–334.
- Styne DM, Arslanian SA, Connor EL, et al.
Pediatric Obesity—Assessment, Treatment, and Prevention: An Endocrine Society Clinical Practice Guideline.
Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism. 2017;102(3):709–757.
- Bleich SN, Vercammen KA.
The negative impact of sugar-sweetened beverages on children’s health.
Current Opinion in Pediatrics. 2018;30(1):193–199.
- Hoelscher DM, Kirk S, Ritchie L, Cunningham-Sabo L.
Position of the Academy of Nutrition and Dietetics: Interventions for the Prevention and Treatment of Pediatric Overweight and Obesity.
Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics. 2013;113(10):1375–1394.
