Sarea rămâne un subiect controversat în nutriția pediatrică: unii părinți o evită complet, alții o folosesc generos, iar miturile despre „sarea roz Himalaya ca fiind superioară” sau „sarea obișnuită otrăvește” circulă intens.

Realitatea este bazată pe echilibru – sarea este esențială în cantități mici, însă excesul din alimentele procesate reprezintă problema majoră la copii.

Excesul de sare predispune la hipertensiune arterială, iar în prezent 1 din 6 copii suferă de hipertensiune.

Care sunt beneficiile unei alimentații sănătoase pentru copii?

O alimentație sănătoasă ajută copilul să crească armonios, să aibă energie, să se concentreze mai bine și să dezvolte un sistem imunitar puternic. Consumul echilibrat de nutrienți – inclusiv sodiu în cantități corecte – contribuie la:

• Funcționarea normală a mușchilor și nervilor
• Menținerea echilibrului hidric
• Prevenirea obezității și a problemelor cardiovasculare pe termen lung

Problema nu este sarea în sine, ci excesul de sare din alimentație.

De ce au nevoie copiii de sare (și câtă)?

Sodiul (componentul principal al sării – clorura de sodiu) este esențial pentru organism: menține echilibrul hidric, susține transmiterea impulsurilor nervoase și funcționarea musculară. Însă necesarul real la copii este mult mai mic decât ne imaginăm.

Sfaturi în funcție de vârstă

• 0–1 an: Nu se adaugă sare deloc în mâncare.
• 1–3 ani: Se evită alimentele procesate; mâncarea se gătește fără sare sau cu cantitate minimă.
• 4–7 ani: Se poate introduce o cantitate foarte mică de sare, preferabil iodată.
• Peste 7 ani: Consum moderat, evitarea gustului excesiv de sărat.

Cantitatea recomandată

• 1–3 ani: maximum 2 g/zi
• 4–6 ani: maximum 3 g/zi
• 7–10 ani: maximum 5 g/zi

Aceste valori includ toată sarea din alimentație, nu doar cea adăugată în mâncare.

Majoritatea copiilor depășesc aceste limite din cauza alimentelor ultraprocesate (mezeluri, chipsuri, snacks-uri, conserve, pâine industrială, brânzeturi topite, supe instant etc.).

Este sarea demonizată exagerat?

În mare parte, da. O cantitate mică de sare iodată folosită la gătit nu reprezintă un pericol pentru un copil sănătos. În România, unde există risc de deficit de iod, utilizarea sării iodate este importantă.

Pericolul real apare când:

• Copilul consumă zilnic alimente ultraprocesate
• Se consumă frecvent fast-food
• Se adaugă sare suplimentar la masă

Ce tip de sare este indicat?

1. Sare iodată fină – recomandată pentru prevenirea deficitului de iod.
2. Sare de mare neiodată – poate fi folosită ocazional, dar nu ca unică sursă.
3. Sare roz Himalaya – compoziție similară cu sarea obișnuită (97–98% NaCl), fără iod.
4. Sare grunjoasă neiodată – potrivită pentru murături, nu ideală pentru consum zilnic la copii.

Recomandări practice

• Gătiți acasă cât mai des.
• Folosiți ierburi aromatice în loc de sare.
• Nu adăugați sare suplimentar la masă.
• Fiți un exemplu – copiii imită părinții.

Pe scurt: sarea nu este un inamic absolut, dar excesul da. Problema reală este sarea ascunsă în produsele ultraprocesate.

Alegeți cu înțelepciune și folosiți sare iodată cu moderație.

Dacă aveți nevoie de ajutor specializat, programați o consultație la Kilostop Junior sau accesați această pagină.

Împreună creștem o generație sănătoasă!