Mulți părinți spun: „Copilul meu mănâncă sănătos… și totuși ia în greutate.” Situația este frecventă și frustrantă.

De cele mai multe ori, „vinovații” sunt factori subtili, ascunși în rutina zilnică, pe care îi trecem cu vederea din dorința de a ne vedea copilul sătul și fericit.  

Iată unde apar cele mai frecvente erori și cum le putem corecta pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a celor mici, fără a transforma masa într-un câmp de luptă. 

1. Capcana porțiilor: „Farfuria de adult” pentru un stomac de copil

 

Una dintre cele mai mari greșeli este raportarea porției copilului la cea a unui adult.  

Din punct de vedere medical, stomacul unui copil este mult mai mic, iar necesarul său caloric diferă semnificativ. Forțarea copilului să „termine tot din farfurie” îi perturbă mecanismul natural de sațietate. Copilul învață să ignore semnalele corpului care îi spun că s-a săturat, ceea ce duce la un consum excesiv de calorii pe termen lung. 

Sfat practic:  

• Folosiți farfurii mai mici pentru copii; 

• O regulă simplă este ca porția de carne să nu fie mai mare decât palma copilului, iar cea de carbohidrați (orez, paste) să nu depășească dimensiunea pumnului său strâns. Restul farfuriii trebuie completat cu legume; 

• Nu insistați să termine tot din farfurie dacă spune că s-a săturat.

2. Gustările „sănătoase”adunate peste zi

Mulți copii mănâncă 3 mese principale „corecte”, dar au 5–6 gustări adunate in timpul zilei.  Chiar dacă unele dintre gustări par sănătoase (fructe, nucifere, iaurturi), ele pot aduce calorii în plus.  

De asemenea, hidratarea este esențială: mulți copii beau sucuri sau lapte în loc de apă, adăugând sute de calorii lichide care nu sunt percepute de creier ca fiind „mâncare”.  

Sfat practic:  

• Stabiliți 1–2 gustări pe zi; 

• Evitați mâncatul „din plictiseală”; 

• Înlocuiți sucurile cu fructe întregi (care conțin fibre ce încetinesc absorbția zahărului),  

• Alegeți iaurtul simplu, în care puteți adăuga voi câteva bucățele de fructe proaspete; 
• Apa să fie băutura principală. 

3. Mesele haotice șimâncatul pe fugă

 

Programul neregulat dereglează senzația de foame și sațietate. Copilul care sare peste micul dejun sau mănâncă la ore diferite tinde să mănânce mai mult seara, moment în care organismul consumă mai puțină energie, iar surplusul se depozitează mai ușor. 

Sfat practic: 

• Stabiliți un program fix pentru 3 mese principale și maximum 2 gustări; 

• Cină să fie  cu 2–3 ore înainte de somn; 

• Este indicat ca masa să fie un moment de conexiune cu familia, fără dispozitive electronice la vedere; 

• Învățați copilul să mănânce conștient, savurând fiecare înghițitură. Creierul are nevoie de timp să „simtă” că s-a săturat. 

 

4. Sedentarismul mascat

Mulți părinți cred că dacă un copil este „ocupat” sau se joacă în cameră, el face mișcare. În realitate, mulți copii petrec foarte multe ore pe scaun.  

Sedentarismul mascat înseamnă timp prelungit petrecut făcând teme, jucându-se jocuri video, pe tableta/ telefon, deplasări cu mașina și lipsa sportului real.  

Un copil poate mânca normal, dar dacă se mișcă puțin, caloriile lui nu se consumă. 

Sfat practic:  

• Încurajați „mișcarea non-sportivă”: mersul pe jos până la școală, urcatul scărilor sau joaca activă în parc sunt esențiale; 

• Un copil are nevoie de minimum 60 de minute de activitate fizică moderată spre intensă în fiecare zi.  

5. „Mănâncă sănătos” nu înseamnă mereu „mănâncă potrivit”.

Alimentele sănătoase precum nuci/ semințe, avocado, brânzeturi,  pot avea multe calorii. Cantitatea face diferența.   

Sfat:  

• Nu transformați gustările sănătoase în mese suplimentare. 

6. Rolul somnului și al stresului

Somnul insuficient crește pofta de mâncare și preferința pentru dulce. Copiii care dorm puțin mănâncă mai mult. 

De asemenea stresul (școală, emoțiile, starea de plictiseală) poate duce la mâncat emoțional. 

Sfat practic:  

• Modelați un program de somn regulat, încercați ca adormirea să fie în jurul orelor 22:00; 

• Rutina de seara să fie fără ecrane; 

• Discutați cu  copilul despre emoții, nu oferiți recompense alimentare.  

Când e cazul să cerem ajutor medical? 

Dacă creșterea în greutate este rapidă sau apare în ciuda unor obiceiuri corecte, e utilă o discuție cu medicul pediatru/medicul de familie/medicul nutriționist.    

Greutatea în exces la copii nu este doar o problemă de estetică, ci una de sănătate pe termen lung, crescând riscul de diabet zaharat și boli cardiovasculare la vârsta adultă.  

Nu este nevoie de diete drastice, acestea fiind periculoase în perioada de creștere, ci de o reeducare a stilului de viață al întregii familii.  

Fiți modelul de care copilul are nevoie: mâncați conștient, respectați porțiile și transformați mișcarea într-o bucurie, nu într-o obligație.  

Sănătatea copilului tău începe cu alegerile pe care le faci tu astăzi în bucătărie și în timpul liber. 

 Micile schimbări au cel mai mare impact.  

Dacă aveți nevoie de ajutor specializat, programați o consultație la Kilostop Junior sau accesați această pagină.

Împreună creștem o generație sănătoasă!