Carnea este una dintre cele mai importante surse alimentare de proteine de înaltă calitate atât pentru adulți cât și pentru copii.  

Aduce un aport în alimentație de: 

• proteine complete, cu toți aminoacizii esențiali; 

• fier hemic, cu biodisponibilitate superioară celui din surse vegetale;  

• zinc, implicat în imunitate și creștere;  

• vitamina B12, absentă din alimentele vegetale; 

Aminoacizii esențiali și micronutrienții sunt implicați direct în procesele de creștere și maturizare a organismului. Ei susțin dezvoltarea sistemului nervos, formarea țesuturilor și a masei musculare și contribuie la un răspuns imun eficient și adaptat vârstei. 

De ce este proteina animală importantă la copil 

În copilărie, necesarul relativ de proteină raportat la greutate este mai mare decât la adult. Excluderea nejustificată a cărnii poate duce la carențe, mai ales la copiii mici, selectivi sau cu un aport alimentar redus. 

Necesarul zilnic de proteine la copii 

În ghiduri, carnea intră în grupa de „alimente cu aport de proteine de calitate” (carne, pește, ou, leguminoase, tofu, unt de arahide, nuci). De aceea, reperele găsite pentru populația pediatrică sunt pentru totalul de proteine din această grupă, nu doar pentru carne.  

Necesar zilnic de proteine în alimentația copiilor în funcție de vârstă 

Aceste valori indică un aport minim recomandat pentru creșterea și funcționarea normală a organismului. 

În practică, aportul real în țările dezvoltate este frecvent mai mare decât aceste recomandări de referință.   

Grupă de vârstă	Proteine (grame/zi)	Alternativă g/kg corp
1–3 ani	13–14 g	~1,05 g/kg corp/zi
4–8 ani	19–20 g	~0,95 g/kg corp/zi
9–13 ani	34–40 g	~0,95 g/kg corp/zi
14–18 ani (fete)	35–46 g	~0,85 g/kg corp/zi
14–18 ani (băieți)	52–65 g	~0,85–0,99 g/kg corp/zi

 

Proteine (grame/zi)	Echivalent carne gătită
13–14 g	~55-60 g pui/curcan
19–20 g	~80-85 g pui/curcan
34–40 g	~145-170 g pui/curcan
35–46 g	~150-200 g pui/curcan
52–65 g	~220-280 g pui/curcan

 

*ATENȚIE! Aceasta este cantitatea zilnică de proteină exprimată ca echivalent în carne.

Însă, în practică, copilul își asigură aportul de proteine din mai multe surse alimentare consumate pe parcursul unei zile.  

Pentru grupa de vârstă 6–23 luni, ghidurile recomandă: introducerea încă de la începutul diversificării a alimentelor bogate în fier, inclusiv carne și/sau alimente fortificate cu fier.   

(În practică, cantitatea exactă la această vârstă variază mult; ghidurile pun accent pe frecvență și densitate nutrițională, nu pe gramaje fixe.) 

Ce fel de carne este mai potrivită pentru copii ? 

Nu toate tipurile de carne sunt echivalente din punct de vedere nutrițional. 

Pentru populația generală, inclusiv copii și adolescenți, reperele de sănătate publică recomandă: 

• carne de pasăre fără piele (pui, curcan), zilnic, în porții adaptate vârstei.  

• pește (2 mese/săptămână). 

• carne roșie slabă (vită/vițel, porc slab)  pentru aport de fier, dar în cantități limitate și nu zilnic. Consum moderat (ex. până la ~350–500 g/săptămână, gătită. 

• mezeluri  și carne procesată (șuncă, salam, crenvurști, bacon), mai ales cele cu nitriți/nitrați și multă sare – cât mai rar, ideal „ocazional sau deloc”.   

 ATENTIE! Carnea procesată aduce exces de sare, grăsimi saturate, nitrați și nitriți, fără beneficii reale pentru copil. 

De ce contează modul de preparare? 

La temperaturi înalte (prăjire în tigaie, grill/flacără directă) se pot forma compuși toxici pentru organism, cum ar fi: 

• amineheterociclice(HCA)- mai ales în zonele rumenite/înnegrite 
• hidrocarburiaromaticepoliciclice (PAH) – mai ales când grăsimea picură pe flacără și fumul se depune pe carne 
• produsedeoxidare lipidică 

 Carnea foarte rumenită tinde să aibă niveluri mai mari de HCA/PAH comparativ cu preparările mai blânde prin coacere lentă la cuptor sau înăbușire.   

Acești compuși sunt asociați cu procese de inflamație cronică  și apariția stresului oxidativ în organism și pot contribui chiar la apariția unor forme de cancer. 

Copiii sunt mai vulnerabili din cauza metabolismului imatur și mai ales prin expunerea repetată pe termen lung. 

 În plus, carnea gătită agresiv: 

• îșipierdeo parte din valoarea proteică 
• devinemaigreu digerabilă 
• aducegrăsimisuplimentare inutile, prin procesul de prăjire în ulei 

 Metode de gătire sigure pentru copii 

 Cele mai potrivite metode sunt cele care folosesc temperaturi moderate sau scăzute și un mediu umed, cum ar fi: 

• fierberea
• gătirealaabur 
• coacerealentăla cuptor 
• înăbușirea

Acestea păstrează structura proteinelor, reduc formarea de compuși toxici și sunt mai ușor de digerat. 

 Cum reducem concret compușii toxici?  

• Nu înnegriți carnea; acolo unde este cazul, tăiați porțiunile arse.   
• Gătiți la temperatură mai mică și întoarceti mai des bucățile de carne făcute pe grill.   
• Marinarea (acid +ierburi aromate bogate în antioxidanți) poate reduce formarea HCA în unele condiții experimentale.   
• Alege bucăți mai slabe (mai puțină grăsime care picură pe flacără → mai puțin fum).   

Bibliografie (surse utilizate) 

• World Health Organization (WHO)
• Complementary feeding of infants and young children 6–23 months of age. 
• Ghid internațional care subliniază importanța alimentelor bogate în fier, inclusiv carnea, în alimentația copilului mic. 
• ESPGHAN–European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition 
• Fewtrell M. et al. Complementary Feeding: A Position Paper. 
• Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition, 2017. 
• Document de referință european privind introducerea și rolul cărnii în alimentația copilului. 
• Dietary Guidelines for Americans 2020–2025
• Ghid nutrițional oficial care oferă repere clare privind cantitatea de alimente proteice recomandate copiilor, pe grupe de vârstă. 
• World Cancer Research Fund (WCRF)
• Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: A Global Perspective. 
• Sursă importantă pentru recomandările privind limitarea cărnii roșii și evitarea mezelurilor. 
• National Cancer Institute (NCI)
• Chemicals in Meat Cooked at High Temperatures and Cancer Risk. 
• Explică formarea substanțelor potențial nocive în timpul prăjirii, arderii sau gătitului excesiv al cărnii. 
• Oz F.,KızılM. (2016) 
• Formation of heterocyclic aromatic amines in meat products and their reduction by cooking methods. 
• Food Chemistry. 
• Analizează comparativ metodele de preparare a cărnii și impactul lor asupra formării compușilor toxici. 
• EFSA–European Food Safety Authority 
• Polycyclic Aromatic Hydrocarbons in Food. Evaluare științifică europeană privind hidrocarburile policiclice aromatice formate prin gătire la temperaturi înalte.