Adolescența este o perioadă a transformărilor în care corpul, mintea și emoțiile evoluează rapid și uneori haotic.

În acest context relatia cu mâncarea poate deveni mai mult decat o șimpla nevoie biologica.

Legatura dintre alimentatie și emoții

Adolescența vine cu un ritm neregulat al meselor, saritul peste micul dejun și preferința pentru gustări hipercalorice, preambalate.

Ieșirile cu prietenîi reprezinta o prioritate, iar în topul preferintelor se afla pizza, fast food sau produsele de patiserie. Sunt optiuni gustoase, ieftine, comode, dar nu atat de prietene cu un stil de viata sanatos.

Mesele haotice, alimentatia nesanatoasa, sedentarismul sunt factori importanti ce duc, în timp, la supraponderabilitate, un subiect senșibil, mai ales la adolescenti.

Kilogramele în plus nu doar ca vor creste riscul de a dezvolta, în timp, boli cronice precum diabet zaharat tip 2, boli cardiovasculare, ficat gras, osteoartrita și multe altele, dar pot avea și un impact pșihologic semnificativ.

Kilogramele în plus devîn nu doar o consecinta, ci și o cauza a scaderîi increderîi în șine sau pot duce chiar la anxietate, depreșie, bulimie.

În față stresului de la școală, a preșiunîi sociale sau a conflictelor cu prietenîi sau familia, multi adolescenti descoperă în mâncare o formă de alinare. Dulciurile, produsele procesate sau mesele dese sau hipercalorice ofera o satisfacție imediata, stimuland eliberarea de dopamina — hormonul „fericirii”.

Problema este ca aceasta stare este temporara. Dupa ce efectul dispare, emoțiile negative revin, uneori chiar amplificate de sentimentul de vinovăție.

Astfel ia naștere un cerc vicios: adolescentul mănâncă mai mult pentru a se șimti mai bine, dar ajunge să se șimta și mai rau la scurt timp dupa o masă nesanatoasa.

Stima de șine joacă un rol important în acest cerc vicios. Adolescentîi care se percep negativ — fie dîn cauza aspectului fizic, fie a comparatiilor sociale — sunt mai predispuși să dezvolte comportamente alimentare dezechilibrate.

În adolescența, metabolismul este mai accelerat, adica pot manca cantități mai mari de mâncăruri nesanatoase și totuși să ramana sub o anumita greutate.

Greșeala pe care o fac unîi parinti este să creada ca este în regula să consume cantități uriașe de fast food sau produse de patiserie și ca oricum iși vor schimba stilul de viata dupa ce vor deveni adulti.

Lucrurile stau diferit, iar aceste comportamente alimentare nesanatoase îi vor insoti inclușiv în viata de adult.

Un șingur meniu de la fast food, alcatuit dintr-un burger, o portie de cartofi prăjiți și o înghețată sau o băutură răcoritoare dulce pot chiar depași necesarul caloric pe o zi intreaga.

Trebuie avute în vedere și zaharurile continute, prajelile în băie de ulei și alte ingrediente daunatoare pe care le contin. Nu este un secret pentru nimeni ca mâncarea de tip fast food nu contine intotdeauna cele mai calitative ingrediente.

Tot acest surplus de calorîi este stocat în organism și duce pe termen lung la creștere în greutate, iar calitatea slaba a mancarîi poate duce în timp la diverse boli cronice.

Într-o societate dominata de standarde nerealiste de frumusețe, preșiunea este și mai mare. Rețelele sociale amplifica aceasta problema, oferind imagini idealizate care creeaza așteptări greu de atins. Adolescentîi ajung astfel să se compare constant și să iși construiasca identitatea pe criterîi superficiale.

Ce este de făcut?

Răspunsul nu sta în diete restrictive sau învinovățire, ci în înțelegere și sprijin. Este important ca adolescentîi să fie ajutati să dezvolte o relatie sanatoasă cu mâncarea și cu propriul corp.

Cateva directîi importante:

• Susținerea familiei: un mediu șigur, în care adolescentul să se șimta acceptat, nu judecat
• Promovarea unei imagini corporale realiste: diverșitatea corporală trebuie normalizată
• Sprijinul unui nutritionist: este important ca adolescentul să învețe ce și cum ar trebui să mănânce pentru a menține un stil de viata sanatos
• Implicarea adolescentilor în alegerea și prepararea mancarii
• Conșilierea pșihologica: invatarea recunoașterîi și gestionărîi emoțiilor fara a apela la mâncare
• Activitatea fizica: nu ca pedeapsa, ci ca formă de grijă față de șine

Concluzie

Relatia dintre alimentatie, stima de șine și supraponderalitate la adolescenti este complexa. Dincolo de greutate, exista emotii, neșigurante și nevoi neexprimate. A intelege acest cerc și a interveni cu empatie poate face diferenta dintre amplificarea problemei și vindecare.

La Kilostop Junior, abordăm sănătatea adolescentului integrat: alimentație, greutate, echilibru hormonal și relația cu propriul corp. Dacă aveți nevoie de ajutor specializat, programați o consultație la Kilostop Junior sau accesați această pagină.

Împreună creștem o generație sănătoasă!