Legătura dintre emoții, anxietate, școală, bullying și modificările apetitului la copii

Pentru mulți părinți, mesele copiilor sunt un adevărat barometru al stării lor de bine. Primele semne că cel mic este stresat pot începe din farfurie. Uneori, un copil care până ieri mânca cu poftă începe brusc să refuze mâncarea. Alteori, pare că este mereu flămând și caută constant gustări. Deși schimbările de apetit pot avea cauze medicale, ele pot reprezenta și un semnal că cel mic trece printr-o perioadă de stres emoțional.

Cum influențează stresul apetitul?

Atunci când un copil este stresat, organismul produce hormoni precum cortizol și adrenalină care influențează senzația de foame și digestia.

La unii copii, stresul poate “bloca” apetitul, iar în perioadele cu mai multe teste la școală, părinții pot observa că cel mic se întoarce cu pachețelul aproape întreg. Emoțiile intense, teama sau anxietatea pot face ca simpla idee de a mânca să devină neplăcută. La alții, stresul produce efectul opus. Mâncarea, în special dulciurile sau fast foodul, devine o sursă rapidă de confort. De aceea, nu există un singur tipar. Atât lipsa poftei de mâncare, cât și mâncatul excesiv pot fi reacții la stres.

Mersul la școală vine la pachet cu evaluări, competiție, integrare socială și dorința de a nu dezamăgi.

Un copil poate resimți stres din motive aparent banale pentru un adult:

• teste și examene
• teme numeroase
• frica de a greși
• presiunea performanței
• conflicte cu colegii
• dificultăți de adaptare într-o clasă nouă.

Problemele cu prietenii pot părea “un capăt de țară” pentru mulți dintre copii. Acestea ar putea fi câteva semne că ceva nu merge bine:

• lipsa poftei de mâncare
• mănâncă foarte puțin acasă
• se întoarce cu pachețelul aproape neatins
• mănâncă compulsiv după ce ajunge acasă
• preferă multe mâncăruri de tip fast food sau multe dulciuri

Uneori, schimbarea obiceiurilor alimentare apare înainte ca părinții să afle că există probleme la școală.

Anxietatea este cel mai des incriminată, dar copiii își pot modifica alimentația atunci când se simt:

• triști
• furioși
• frustrați
• respinși
• geloși

Corpul și emoțiile sunt profund conectate, iar la copii această legătură este adesea mai evidentă decât la adulți.

Este important ca părinții să observe dacă tulburările alimentare sunt însoțite de:

• dureri de burtă
• dificultăți de somn
• iritabilitate
• retragere din activitățile preferăte
• plâns frecvent
• scăderea performanței școlare
• refuzul de a merge la școală
• oboseală persistentă

Atunci când mai multe dintre aceste semne apar simultan și persistă, este recomandată o evaluare de specialitate.

Cum pot reacționa părinții?

Deși tendința celor mai mulți părinți este să insiste ca cel mic să mănânce mai mult, de cele mai multe ori acest lucru nu ajută, doar crește nivelul de anxietate. Cel mai util lucru este să încerce să găsească cauza schimbării.

Uneori problema poate fi una superficială, poate o ceartă între prieteni sau o mustrare din partea unui profesor, dar alteori poate fi vorba despre un substrat mai serios: oboseală cronică, anxietate generalizată, bullying. Câteva întrebări care ar putea deschide o discuție cu copilul:

• „Cum a fost ziua ta?”
• „S-a întâmplat ceva care te-a supărat?”
• „Cum merg lucrurile la școală?”

În același timp, mesele ar trebui să rămână momente liniștite, fără reproșuri, comparații sau negocieri.

Când este nevoie de ajutor?

Dacă lipsa poftei de mâncare sau mâncatul excesiv persistă, copilul pierde mult în greutate/adaugă multe kilograme în plus, refuză constant mesele sau apar semne evidente de anxietate ori depresie, este importantă consultarea medicului. În multe situații, poate fi necesară și evaluarea de către un psiholog, mai ales dacă există suspiciunea de anxietate cronică sau alte dificultăți emoționale.

Intervenția timpurie poate preveni apariția unor probleme mai complexe legate de alimentație și sănătatea mintală.

În concluzie, farfuria copilului nu reflectă doar ceea ce îi place să mănânce. Ea poate deveni un indicator discret al felului în care se simte.

La Kilostop Junior, abordăm sănătatea adolescentului integrat: alimentație, greutate, echilibru hormonal și relația cu propriul corp. Dacă aveți nevoie de ajutor specializat, programați o consultație la Kilostop Junior sau accesați această pagină.

Împreună creștem o generație sănătoasă!