Fiecare părinte își dorește ca cel mic să mănânce bine și să crească sănătos.

Din această dorință, însă, pot apărea obiceiuri care, fără să își dea seama, fac mai mult rău decât bine. Insistențele sau negocierile pot transforma ora mesei într-un moment stresant, atât pentru copil, cât și pentru părinți.

Relația copilului cu mâncarea se formează încă din primii ani de viață. Tocmai de aceea, atmosfera din jurul mesei este la fel de importantă ca alimentele din farfurie.

Iată cele mai frecvente greșeli pe care le fac unii părinți la masă și cum pot afecta relația copilului cu mâncarea pe termen lung:

“Termină tot din farfurie”

Una dintre cele mai frecvente temeri ale părinților este că cel mic nu a mâncat suficient. Negocieri precum “mai ia 3 înghițituri” sau “nu te ridici de la masă până nu termini” îl învață pe cel mic să ignore senzația de sațietate. Dacă sunt forțați să mănânce peste acea senzație, în timp pot ajunge să ignore semnalele pe care le transmite propriul organism și să consume mai multă mâncare decât ar avea nevoie, ceea ce poate duce la suprapondere sau obezitate.

Apare presiune în timpul mesei

Atunci cand fiecare masă este însoțită de rugăminți, amenințări sau negocieri, copilul începe să asocieze alimentația cu stresul și disconfortul. Masa ar trebui să fie un moment liniștit, în care familia petrece timp împreună, află despre cum le-a fost ziua.

Cu cat atmosfera este mai calmă, relaxantă, lipsită de presiune, cu atat copilul va fi mai receptiv la mâncare.

“Dacă mănânci spanac, primești înghețată”

Deși poate funcționa pe moment, acest obicei îi dă de înțeles copilului că desertul este mai valoros decât legumele. În timp, copilul poate ajunge să își dorească doar recompensa și să respingă și mai mult legumele.

Ideal este ca toate alimentele să fie privite cu echilibru, fără a transforma desertul într-un premiu.

Variația în farfurie este importantă

Puneți și alimente noi pe aceeași farfurie cu cele pe care le consumă de obicei. Mulți părinți concluzionează după o singură încercare că celui mic „nu îi place” un anumit aliment.

În realitate, copiii au nevoie de timp pentru a accepta gusturi și texturi noi. Uneori sunt necesare chiar și 10–15 expuneri până când un aliment este acceptat.

Puteți începe cu cantități mici și fără presiune. Ȋntrebările care îi pot stârni curiozitatea pot fi imboldul de care are nevoie să încerce noul aliment “Ai vazut cât de crocanți sunt castraveții aceștia aduși de bunica?”. Răbdarea este mult mai eficientă decât renunțarea după primul refuz.

Sunt acceptate ecranele la masă

Mulți copii mănâncă în fața desenelor animate. Chiar dacă așa devin mai cooperanți, atenția lor nu mai este îndreptată spre alimente. Pe termen lung, pot ajunge să nu își mai “asculte” corpul, să nu își dea seama când s-au săturat/când încă le este foame. Ecranele îi împiedică să recunoască senzațiile de foame/sațietate, astfel, în timp, pot apărea tulburări alimentare.

Fără distrageri, copiii învață să recunoască senzația de foame și de sațietate și se bucură mai mult de timpul și conversațiile alături de familie. Mesele reprezintă o oportunitate valoroasă pentru conversații și conectare. Chiar dacă, de cele mai multe ori, programul încărcat nu vă permite să luați fiecare masă împreună, încercați ca măcar o masă pe zi să fie în familie și fără ecrane. De obicei, cina este opțiunea cea mai accesibilă pentru toată lumea.

Părinții uită că sunt principalul exemplu pentru copii

Copiii observă și imită comportamentul părinților. Dacă adulții sar peste mese, mănâncă pe fugă sau evită anumite alimente, este posibil ca cel mic să se raporteze la aceste obiceiuri ca fiind normale.

Ȋn schimb, dacă văd că parinții consumă cu plăcere fructe, legume și alte alimente sănătoase, vor fi mai curioși să le încerce și ei.

O masă reușită nu înseamnă o farfurie goală, ci un copil care se simte sătul și relaxat. Oferă alimente variate, stabilește un program regulat al meselor, implică-l în pregătirea acestora și respectă-i semnalele de foame și sațietate.

Obiceiurile alimentare sănătoase se formează în timp, prin răbdare, consecvență și exemplul oferit de întreaga familie. Atunci când masa devine un moment de conectare și bucurie, copiii au cele mai mari șanse să dezvolte o relație echilibrată cu mâncarea, care îi va însoți toată viața.