Hiperuricemia La Copii – descriere, cauze și detalii explicate de medicul Kilostop Junior.

Hiperuricemia este o creștere a nivelului seric de acid uric frecvent observată la copii și adolescenți. Cu toate acestea, din cauza valorii scăzute de dozare a acidului uric seric, nivelurile pot să nu fie luate în considerare în mod adecvat de către pediatri. O atenție sporită a fost atrasă de valorile mari ale acidului uric la copii și adolescenți prin mai multe studii recente care au raportat asocierea acesteia cu obezitatea și bolile netransmisibile, în special cele cardiovasculare.

O analiză a valorilor normale ale acidului uric la o populație sănătoasă indică faptul că acestea cresc treptat odată cu vârsta până la adolescență, cu diferențe între sexe apărând la aproximativ 12 ani. Guta este extrem de rară la copii și adolescenți, iar majoritatea pacienților cu gută au o boală de bază. Sunt discutate mecanismele care stau la baza asociațiilor dintre aceste boli și hiperuricemie, împreună cu informații genetice recente. Obezitatea este o cauză majoră a hiperuricemiei la copii și adolescenți sănătoși. Ea este adesea însoțită de sindrom metabolic; adică efectele nocive ale kilogramelor de grăsime supra sănătății. Valorile mari ale acidului uric la copiii și adolescenții obezi sunt asociate cu componentele sindromului metabolic, inclusiv hipertensiune arterială, rezistență la insulină, dislipidemie și boli renale cronice.

Cauzele majore ale hiperuricemiei sunt:

Gastroenterita
Dintre agenții care cauzează gastroenterită, infecția cu Rotavirus este cel mai probabil să provoace hiperuricemie. Deshidratarea este cauza suspectată pentru valorile mari ale acidului uric în gastroenterită; ele revin la nivelurile normale după tratamentul de hidratare, fără utilizarea medicamentelor antihiperuricemice.

Astm bronșic

Astmul bronșic, în special în timpul unui atac acut, este o cauză frecventă a hiperuricemiei la copii și adolescenți. S-a demonstrat că gradul de creștere a acidului uric seric poate servi că un marker util al severității astmului bronșic. Într-un studiu privind tulburările de somn la copiii și adolescenții obezi, s-a constatat că gradul de saturație a oxigenului arterial se corelează cu nivelurile de acid uric.

Dacă dorești să iți ajuți copilul să mănânce mai sănătos și ai nevoie de un ajutor specializat, apelează la experții Kilostop Junior și programează o consultație, dând click AICI: https://www.kilostopjunior.ro/oferta-zilei/

Tulburări maligne și hematologice

Pacienții pediatrici cu boli maligne, în special hematologice, cum ar fi leucemia și limfomul, sunt expuși riscului de hiperuricemie. Acest risc se poate datora în parte bolii dar și sindromului de liză tumorală (declanșat pe fondul eliberării în circulația sangvină de metaboliți intracelulari ai celulelor tumorale distruse) din cauza susceptibilității mai mare a copiilor la chimioterapie.
Efectele secundare ale medicamentelor

Mai multe medicamente, cum ar fi diuretice (tiazide), anticonvulsivante (valproat și fenobarbital), ciclosporină, teofilină și pirazinamidă, au raportat creșterea nivelului de acid uric la copii și adolescenți.
Boli metabolice (sindrom Lesch – Nyhan, Kelly-Seegmiller sau boli de stocare a glicogenului)

Sindromul Down

Bolile congenitale ale inimii, în special bolile cardiace cianotice
Tulburări genetice (nefropatia hiperuricemică juvenilă familială), Obezitatea

Hiperuricemia la copii

Obezitatea, cauză a hiperuricemiei
Obezitatea la copii și adolescenți este problema globală observată atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare.
Nivelurile mari ale acidului uric s-au observat a fi mai frecvente la copiii și adolescenții obezi față de cei neobezi. Pe parcursul unei perioade de urmărire de peste 6 ani la copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani, un studiu celebru a arătat că o creștere excesivă a indicelui de masă corporală, în acest timp, a fost asociată cu creșterea semnificativă a acidului uric până la începutul adolescenței.

Abordări ale dietei
Există unele dovezi care sugerează că abordările întregii diete, mai degrabă decât modificarea câtorva componente ale acesteia, pot avea beneficii potențiale în prevenirea și în tratamentul gutei. O astfel de dietă este dieta Abordări dietetice pentru prevenirea hipertensiunii (DASH), bogată în fructe, legume și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, bine documentată și utilizată pentru a reduce tensiunea arterială și pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

Alimente de limitat pentru a reduce nivelurile mari ale acidului uric (foarte bogate în purine):

• organe(ex ficatul, pipotele, creierul, rinichii)
• Carne, mai ales cea de vită, porc sau miel
• șuncă sau slănină     

Alimente de mâncat ocazional (moderat bogate în purine, dar nu pot crește riscul de gută):

• Pește și fructe de mare (altele decât fructele de mare cu conținut ridicat de purină)
• Făină de ovăz, fulgi de ovăz  
• Făină, tărâțe de grâu sau germeni de grâu
• Carne de organe, cum ar fi ficatul, rinichii, pâinea dulce și creierul
• Carne, inclusiv slănină, carne de vită, carne de porc și miel
• Orice alte carne în cantități mari
• Anșoa, sardine, hering, macrou și scoici

Alimente de mâncat ocazional (moderat bogate în purine, dar nu pot crește riscul de gută):

• Pește și fructe de mare (altele decât fructele de mare cu conținut ridicat de purină)
• Făină de ovăz, tărâțe de grâu și germeni de grâu

Alimente care pot fi consumate (sărace în purine):

• Legume verzi și roșii
• Fructe
• Pâine și cereale care nu sunt cereale integrale
• Unt, lapte, brânză și ouă
• Ciocolată și cacao
• Cafea, ceai și băuturi carbogazoase
• Unt de arahide și nuci

Alimente și suplimente care oferă beneficii

Studii suplimentare au încercat să identifice alimente sau suplimente care să ofere beneficii pacienților cu gută:

Cireșe – Unele dovezi sugerează un rol benefic al cireșelor . Aportul de cireșe pe o perioadă de două zile a fost asociat cu un risc cu 35 la sută mai mic de atacuri de gută, comparativ cu aportul de cireșe. A existat o tendință de scădere a riscului de atac, cu un consum crescut de cireșe până la trei porții (10 până la 12 cireșe pe porție) pe parcursul a două zile, însă sunt necesare mai studii mai mari și de durată pentru a dovedi aceste efecte.
Vitamina C – Vitamina C are un efect ușor, de scădere a nivelului acidului uric, dar lipsesc dovezi privind orice beneficiu la pacienții cu gută stabilită. Nu se recomandă în mod obișnuit terapie suplimentară cu vitamina C pentru gută la persoanele cu aport zilnic optim de vitamina C.
Consumul de pește și acizi grași omega-3 – Unele dovezi susțin beneficiul potențial al acizilor grași polinesaturați omega-3 (n-3 PUFA), despre care se crede că au proprietăți antiinflamatorii, pentru reducerea riscului de apariție a gutei.

În concluzie, nivelurile mari de acid uric sunt frecvente la copii și adolescenți, mai ales din cauza excesului de grăsime și se asociază cu un risc crescut de boli severe precum infarctul sau atacul vascular cerebral. Un stil de viață echilibrat cu o alimentație bogată în fibre, vitamina C și grăsimi sănătoase și o greutate normală pot împiedica apariția acestora, pentru un viitor sănătos!
Împreună creștem o generație suplă și sănătoasă!

Bibliografie: Abdulnaby N. K., Sayed A. O., Shalaby N. M. Predictive value of serum uric acid in hospitalized adolescents and adults with acute asthma. Therapeutics and Clinical Risk Management. 2016

Pentru sfaturi personalizate și o dietă exact pe placul copilului tău, programează-l la o consultație!