Sumar
Mâncatul compulsiv la adolescenți – o problemă actuală a generației tinere.
Adolescența este o etapă de dezvoltare psihologică în timpul căreia se stabilește identitatea și independența individului față de părinți și față de societate; totodată, perioada adolescenței înseamnă și schimbări fizice speciale care pot crește impactul factorilor externi asupra adolescentului dar și experimentarea unor emoții și senzații noi pentru copii.
Se știe că tulburările alimentare apar frecvent în timpul adolescenței târzii sau la vârsta adultă timpurie și sunt legate de maturizarea fizică, psihologică și socială a adolescenților. Este frecvent ca pacienții cu tulburări de alimentație să aibă tulburări psihice coexistente, care includ o probabilitate ridicată de depresie, dependență de alcool și alte tulburări de anxietate.
Ce înseamnă Binge eating?
Consumul de cantități mari de alimente, mult mai mult decât este nevoie la o singură masă, urmat de înfometare intenționată și sentimente de vină. Cineva cu tulburări de alimentație excesivă face acest lucru cel puțin o dată pe săptămână pe parcursul a 3 luni sau mai mult și pare că nu poate înceta să o facă. Alimentația excesivă apare mai frecvent la femei decât la bărbați și se știe că este legată de factori psihologici precum stresul, depresia și anxietatea.
Caracteristici
- Consumul într-o perioadă de timp de 2 ore a unei cantități de alimente care este cu siguranță mai mare decât ceea ce ar consuma majoritatea oamenilor într-o perioadă similară în circumstanțe similare
- Sentimentul de lipsă de control asupra mâncării în timpul episodului, sentimentul că nu se poate opri din a mânca sau de a controla ce sau cât se mănâncă și suferință emoțională marcată asociată cu episoadele de binge eating;
- Episoadele de binge eating apar în medie cel puțin o dată pe săptămână timp de cel puțin 3 luni, nu sunt asociate cu utilizarea recurentă a unui comportament compensatoriu inadecvat ca în bulimia nervoasă și nu apar exclusiv în cursul bulimiei nervoase sau al anorexiei nervoase; sunt prezenți, de asemenea, trei sau mai mulți dintre următorii factori:
- Consumul rapid de alimente, mult mai repede decât în mod normal
- Alimentare până la senzația de prea plin
- Consumul cantităților mari de alimente în lipsa foamei fizice
- Adolescentul mănâncă singur, din cauza sentimentelor de rușine și vină
- Senzația de dezgust de sine, deprimat sau foarte vinovat după masă
Alimentația excesivă apare în întregul spectrul de greutate și poate fi văzută în toate categoriile de diagnostic ale tulburărilor alimentare (adică anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și binge-eating). Odată cu creșterea ratelor de obezitate cercetările recente pe modele de alimentație dezordonată, au acordat o atenție sporită rolului pe care îl joacă consumul excesiv de mâncare în obezitatea adolescenților. Adolescenții obezi sunt, de asemenea, mai predispuși să fie obezi ca adulți, ducând în cele din urmă la o multitudine de consecințe asupra sănătății, psihosociale și financiare.
Dacă dorești să iți ajuți copilul să mănânce mai sănătos și ai nevoie de un ajutor specializat, apelează la experții Kilostop Junior și programează o consultație, dând click AICI: https://www.kilostopjunior.ro/oferta-zilei/
Mai multe studii retrospective au sugerat că alimentația excesivă începe în copilăria târzie sau adolescență. Mai mult, în rândul adolescenților obezi, cercetătorii au descoperit că între 30% și 60% dintre fete și 35% dintre băieți au suferit un episod de mâncare excesivă (binge eating).
Scurt istoric
Alimentația excesivă a fost identificată și descrisă pentru prima dată ca o patologie alimentară distinctă în rândul persoanelor obeze de către Albert Stunkard în 1959. Stunkard a făcut prima observație clinică conform căreia adulții obezi au avut în copilărie episoade de supraalimentare în care au experimentat o lipsă de control; cu toate acestea, acest fenomen a primit puțină atenție până în anii 1980. Începând din 1980, conceptul de alimentație excesivă a evoluat și a fost rafinat în aplicarea adolescenților obezi în contextul epidemiei de creștere a obezității.
În aceeași perioadă de timp a fost descrisă bulimia. Principala caracteristică observată a bulimiei fost consumul excesiv de alimente. Prin urmare, termenii bulimie și mâncat excesiv (binge eating) au fost adesea folosiți interschimbabil și sinonim, iar consumul excesiv la adolescenți a fost frecvent studiat în contextul bulimiei sau bulimiei nervoase.
Diferențierea de bulimie
Persoanele obeze pot prezenta comportamente sau modele de alimentație dezordonate, inclusiv consumul excesiv. Termenul „consum excesiv” este utilizat în literatura clinică și de cercetare pentru a specifica o anumită formă de supraalimentare. Cea mai recentă versiune a Manualului de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM) definește consumul excesiv de mâncare ca fiind consumul unei cantități de alimente care este mai mare decât ar consuma majoritatea oamenilor într-o perioadă relativ scurtă de timp, însoțită de un sentiment de lipsă de control.
Bulimia nervoasă a ajuns acum să însemne în primul rând consumul excesiv, urmat de un comportament compensatoriu inadecvat pentru a preveni creșterea în greutate – în special epurarea sau autoprovocarea reflexului de vomă.
Evoluție
Mâncatul compulsiv la adolescenți
Alimentația excesivă a fost prezisă în funcție de sex, IMC, dereglarea emoțiilor, lipsa conștientizării emoționale și dimensiunile disfuncționale ale metacogniției (încredere cognitivă și necesitatea de a controla gândurile).
Persoanele cu BED sunt de obicei rușinate de problemele lor alimentare și încearcă să-și ascundă simptomele, astfel încât pot ajunge să mănânce pe ascuns. Alimentația excesivă poate fi asociată cu o senzație acută de pierdere a controlului și stres marcat. Poate fi declanșat de factorii de stres interpersonali, sentimentele negative legate de imaginea corpului și plictiseală. După apariția episoadelor repetate de mâncare, acestea sunt adesea precedate de un efect negativ. De-a lungul timpului, episoadele de consum excesiv se pot generaliza la un model regulat de supraalimentare necontrolată astfel încât persoanele cu tulburări de alimentație excesivă se angajează în consumarea excesivă recurentă în timpul cărora consumă o cantitate anormal de mare de alimente pe o perioadă scurtă. Tulburarea alimentară prin binge este cea mai frecventă tulburare alimentară.
Binge-ul poate ameliora acut starea de spirit negativă; cu toate acestea, ulterior starea de spirit negativă a persoanei poate să revină și mai intens, consolidând comportamentul de supraalimentare. Cercetările sugerează că antecedentele comportamentale ale episoadelor de consum excesiv pot implica consumul de „alimente interzise”, restricționarea înainte de a mânca sau a mânca în ciuda lipsei foamei.
Au fost de asemenea identificate antecedente emoționale, cele mai notabile fiind mâncarea ca răspuns la o emoție sau un declanșator negativ. Aceste emoții sau declanșatoare negative pot fi rușine, depresie, furie, tristețe sau vinovăție. Consecințele imediate ale unui episod de consum excesiv includ factori psihologici / emoționali și fizici. Consecințele psihologice și emoționale ale episoadelor de mâncare excesivă includ anxietate, vinovăție, rușine, confuzie și oboseală. Consecințele fizice ale episoadelor de consum excesiv care au fost observate includ senzația de prea-plin sau de boală.
Cercetările disponibile au sugerat că pierderea controlului asupra alimentației poate fi mai importantă decât consumul unei cantități mari de alimente în evaluarea consumului excesiv la copii. Corelații comportamentale ale binge-urilor pot include mâncarea în absența foamei, mâncarea ca răspuns la emoții puternice sau indicii externe și mâncarea în secret.
Cum poate fi identificat din comportamentul copiilor:
- Cantități mari de alimente par să dispară.
- Lipsesc des cutii întregi de prăjituri sau biscuiți
- Găsești pungi sau cutii goale în coșurile de gunoi
- Găsești mâncare ascunsă in cele mai neobișnuite locuri
- Copilul “fură” mâncare
- Copilul mănâncă noaptea târziu
- Copilul așteaptă momentul in care poate să mănânce singur
- Experimentează scăderi și creșteri bruște de greutate
- Tinde să sară peste mese in compensație
- Copilul tău pare deprimat sau anxios
Ce poate să facă părintele:
- Află cât de mult poți despre BINGE EATING.
- Vorbește cu copilul tău în privat, când ești calm/ă
- Spune ceva de genul: „Sunt îngrijorat/ă pentru tine și de ceea ce se întâmplă cu tine”, fără să vorbești despre mâncare
- Amintește-ți că este vorba despre sentimente și alte probleme emoționale.
- Ascultă. Nu judeca și nu face referire la vină
- Încearcă afirmațiile care încep cu „eu”. („Am observat că ai mâncat toate prăjiturile noaptea trecută.”) Evită să spui „tu”.
- Arată sprijin suplimentar.
- Inițiază activități de familie care nu sunt bazate pe alimente.
- Discută cu medicul copilului tău sau cu un psiholog/psihonutriționist.
Pentru mai multe rețete sănătoase și informații despre cum să ai un copil sănătos, accesați și canalul nostru de YouTube – Kilostop Junior.
