Aflați totul despre Alergia la Proteina Laptelui de Vacă la copii: simptome, diagnostic și opțiuni de tratament dar și cum să gestionați eficient APLV.

Alergia la proteina laptelui de vacă (APLV) este cea mai frecventă alergie alimentară întâlnită la copii mici, deseori afectând dezvoltarea lor.
Această afecțiune se manifestă printr-o gamă largă de semne și simptome apărute în urma unui răspuns imunologic greșit față de proteinele laptelui de vacă. Practic, de fiecare dată când copilul consumă lapte, organismul lui crede că această proteină este dăunătoare și luptă împotriva ei.

Alergia la proteina laptelui de vacă se confundă extrem de des cu intoleranța la lactoză. Este necesar să se facă diferența între alergie și intoleranță la un aliment, deoarece aceasta din urmă este de natură non-alergică. Intoleranța la lactoză reprezintă o intoleranță alimentară în care cantitatea de enzimă, numită lactoză, este insuficientă sau nu există pentru a digera și absorbi carbohidratul numit lactoză.

Dacă vrei să citești mai multe despre alergiile alimentare la copii dă click aici https://www.kilostopjunior.ro/dr-adriana-dragulin-alergiile-alimentare-la-copii/

Simptomele alergiei la proteinele laptelui de vacă

Alergia apare de obicei în primele luni de viață, cel mai adesea la câteva zile după ce sugarul a primit o formulă de lapte pe bază de lapte de vacă. Simptomele pot apărea și la sugarii alimentați exclusiv la sân dacă mama consumă lactate.

Reacția alergică la proteina laptelui de vacă apare în urma producției de Imunoglobuline E (IgE) îndreptate împotriva diferitelor proteine din laptele de vacă. Cele mai frecvente proteine din laptele de vacă implicate în procesele de alergie sunt: cazeina, alfa lactalbumina, beta lacto-globulina.

În funcție de mecanismul imunologic prin care s-a produs alergia, simptomatologia poate fi diferită

Simptomatologia din reacția alergică cu debut rapid apare de la câteva minute până la maxim 2 ore de la consumul laptelui sau a alimetelor care îl conțin.
Se poate manifesta prin:
– roseața la nivelul pielii însoțită de mâncărime;
– umflături la nivelul ochilor, buzelor, pavilioanelor urechilor;
– reacții alergice localizate la nivelul tractului respirator: strănut, secreții nazale abundente, obstrucție nazală, tuse seacă iritativă, respirație șuierătoare;
– reacții gastrointestinale: vărsături, diaree, dureri abdominale intense;
– în formele severe, dar rare, poate apărea anafilaxia, o reacție alergică periculoasă ce poate pune viața în pericol.

Alergia la proteina laptelui de vacă cu debut tardiv apare de la 2-48 de ore până la maxim 7 zile față de momentul consumului de lapte.
Simptomele pot fi:
– simptome de gatroenterocolită: vărsături, diaree cu secreții mucoase sau cu mici striuri de sânge, scaun lucios, grăsos, păstos;
– refuzul alimentației;
– dureri abdominale, agitație;
– reflux gastroesofagian;
– constipație;
– semne de dermatită atopică, roseață în zona scutecului;
– o creștere în greutate nesatisfăcătoare.

Diagnosticul alergiei la proteina laptelui de vacă

Diagnosticul de alergie la proteina laptelui de vacă se bazează pe coroborarea informațiilor primite în urma anamnezei (informațiilor primite de la pacient) cu examenul clinic și a testelor de laborator.

Anamneza amănunțită este foarte importantă în conturarea suspiciunii diagnosticului, axându-se pe următoarele informații:
– anamneza copilului: vârsta la care au debutat simptomele, inventarierea semnelor digestive, respiratorii, de la nivelul pielii și evoluția creșterii in greutate;
– ancheta alimentară: intervalul de timp între consumului laptelui sau produselor lactate și apariția simptomelor;
– istoricul familiei privind alergiile: 20-40% dintre copii au șanse să dezvolte APLV dacă un părinte sau frate are alergie și până la 40-60% dacă ambii părinți sunt alergici.

Examenul clinic este necesar să fie unul complet alături de monitorizarea creșterii în înălțime și greutate cu ajutorul graficelor de creștere.

Investigațiile de laborator diferă în funcție de tipul de alergie (cu debut rapid sau tardiv), variind între testare din sânge, diferite tipuri de testare cutanată sau testul de provocare orală. Acesta din urmă este gold standardul pentru diagnostic și presupune administrarea unei cantități de lapte progresiv crescute sub supraveghere medicală după o perioadă de excludere.

Tratamentul APLV

Din păcate, nu există tratament curativ, singura opțiune fiind regimul de excludere din alimentație a consumului proteinei din lapte de vacă. Dieta de excludere are atât rol de tratament, cât și de diagnostic.
Studiile au demonstrat o reacție încrucișată între proteina laptelui de vacă, capră, oaie, cât și soia, fiind indicată eliminarea din alimentație a preparatelor din soia și a laptelui sau lactatelor altor mamifere.
De asemenea, proteinele de tipul albuminelor bovine sunt prezente și în carnea de vită, ceea ce poate duce și la o alergie la aceasta (10% dintre pacienții cu APLV prezintă alergie și la carnea de vită).

Sugarii alimentați natural vor continua să primească lapte matern, dar mama nu va consuma lapte și produse lactate de la niciun mamifer. Pentru a impiedica carențele alimentare, mama va primi un supliment alimentar pe bază de calciu si vitamina D3.

Sugarii alimentați artificial vor primi o formulă de lapte special destinată în cazul APLV

Alimentația sugarilor peste 6 luni diversificați, cât și a copiilor peste 1 an trebuie să fie lipsită de orice produs lactat de la orice mamifer. Ca variante de înlocuire a produselor lactate sunt băuturile, brânzeturile și iaurturile vegetale (pe baza de migdale, mazăre, cocos, orez, ovăz).

Cel mai des afectat pacient de alergia la proteina laptelui de vacă (APLV) este copilul mic, diagnostic ce poate avea un impact major asupra bunăstării lui. De aceea, această afecțiune este o preocupare constantă și importantă pentru diverși specialiști medicali, cum ar fi pediatri, gastropediatri, alergologi, precum și imunologi.

Dacă ai nevoie de sfaturi despre ce poate să manânce un copil cu APLV cu exemple de mic dejun, prânz și cină dă click aici: https://www.kilostopjunior.ro/dr-alexandra-stoica-ce-mananca-copilul-alergic-la-proteina-din-laptele-de-vaca/

Este importat să vă adresați medicilor specialiști pentru a se stabili diagnosticul corect.

Dacă aveți un copil diagnosticat cu APLV și aveți nevoie de ajutor cu meniul său astfel încât să nu facă deficite nutriționale te așteptăm la o consultație. Dă click aici pentru programare: https://www.kilostopjunior.ro/oferta-zilei/

Împreună creștem o generație suplă și sănătoasă!