Bullying-ul și cum îl recunoaștem

octombrie 20, 2020
Bullying-ul-si-cum-il-recunoastem
<a href="https://www.kilostopjunior.ro/author/ancuta-ionita/" target="_self">Dr. Ancuța Ioniță</a>

Dr. Ancuța Ioniță

Specializare: Medicina de familie “Sunt medic rezident în specialitatea Medicina de Familie și Medic Nutriționist. Pentru că am realizat cât de importantă este psihologia în mâncatul emoțional, îmi continui visul de a-i îndrumă pe copilași în drumul lor către un stil de viață sănătos și cred că satisfacția ajungerii la rezultat prin muncă determină construirea unui viitor adult responsabil.“

Bullying-ul și cum îl recunoaștem, cum îl putem distinge de alte comportamente.

Vom veni și cu 8 strategii pentru a îl îndepărta, deci vă invit să citiți până la final acest articol.

În primul rând trebuie să înțelegem că există o diferență între comportament nepoliticos, comportament răutăcios și comportament caracteristic agresiunii cum este bullying-ul.

A fi răutăcios înseamnă a spune sau a face ceva cu intenția de a răni pe altcineva o dată (sau poate chiar de două ori).

Diferența principală dintre comportamentul nepoliticos și cel răutăcios este intenția; în timp de lipsa de politețe este deseori neintenționată, comportamentul răutăcios urmărește, în mare măsură, să rănească sau să umilească pe cineva. Puștii sunt răi unii cu alții când își critica îmbrăcămintea, înfățișarea, inteligenta, popularitatea sau orice altceva găsesc să comenteze negative. Răutatea înseamnă, de asemenea, cuvinte rostite la furie, cruzime impulsivă, care este deseori regretată după scurt timp. Să nu aveți nicio îndoială, comportamentul răutăcios poate răni profund, iar adulții fac un lucru foarte important pentru viață propriilor copii atunci când îi dojenesc pentru că sunt răutăcioși. Totuși, există câteva aspecte importante care diferențiază răutatea de bullying, iar acestea trebuie înțelese când vine vorba să intevenim sau cum să o facem.

Bullying înseamnă un comportament ostil, repetat de-a lungul timpului, care implică un dezechilibru de putere.

Daniel Olweus, fondatorul programului Olweus de Prevenție a Bullying-ului(2007), definește fenomenul bullying că având trei elemente cheie: intenția de a face rău, dezechilibrul de putere și acțiunile sau amenințările agresive repetate. Puștii care agresează o pot face la nesfârșit, acționând împotrivă altora, fară niciun sentiment de regret, remușcare sau milă.

Bullyingul, această formă de agresiune,  este diferită față de răutate sau impolitețe. Puștii implicați nu sunt de obicei prieteni și există un dezechilibru de putere. Există intenția de a răni, iar dispoziția agresorului diferă de cea a victimei.

Există 4 forme de bază ale bullyingului:

  1. Bullyingul fizic – acest tip de bullying include lovirea, izbirea, ciupirea, scuiparea, punerea piedicii, trasul de păr, distrugerea obiectelor unei persoane și nu numai.
  2. Bullying verbal – batjocura, jignirea, șicană, amenințările. Aceste cuvinte pot provoca daune profunde și de lungă durată ( un exemplu îmi vine în cap al unui băiețel de 8 ani pe care l-am întâlnit în cabinet, care îmi spunea cu ochii în lacrimi că își dorește să își facă prieteni, dar toți îl resping și îi spun încontinuu că ei nu vorbesc cu grașii.)
  3. Bullyingul relațional – este acea formă de bullying în care copiii își folosesc prietenia, sau amenințarea de a pune capăt prieteniei pentru a răni pe cineva. Excluderea socială, ignorarea, terorizarea și răspândirea de zvonuri reprezintă forme ale acestui fenomen omniprezent, care poate fi deosebit de insultător și de nimicitor pentru copii.
  4. Bullyingul cybernetic – este o formă a agresiunii în care este implicată tehnologia. Potrivit lui Hinduja și Patchin(2010), de la Cyberbullying Research Center, aceasta este “prejudicierea intenționată și repetată prin intermediul computerelor, al telefoanelor mobile sau al altor dispositive electronice.” Pentru că în ultimul timp copiii petrec foarte mult timp pe internet și pe rețelele sociale, este bine să fim atenți la comportamentul lor, deoarece atacul psihologic pe internet poate să fie mult mai dureros având în vedere că pot vedea foarte mulți oameni.

După ce i-ați explicat celui mic care este diferența între aceste tipuri de comportamente, îl puteți ruga să își noteze pe o foaie de hârtie la care dintre aceste tipuri a asistat el, ca martor, victimă sau chiar agresor. Atenție mare, va coopera doar în contextual în care are mare încredere în voi.

Cine agreseaza?

– Există agresori de toate felurile. Provin atât din familii cu probleme, cât și din familii iubitoare, bogate sau cu statut socio economic precar. Pot sta la pândă, ca băieții răi, dar, la fel de des, se ascund în văzul tuturor, pretinzând că sunt cei mai buni prieteni ai unui copil. Realitatea este că orice copil îl poate agresa oricând pe altul. Nu există un răspuns fix la această întrebare, un profil specific al copilului astfel încât să fie recunoscut iar fiii sau fiicele să fie îndrumați să își aleagă prietenii într-un mod sănătos. Mai degrabă, situația este așa cum autoarea bestsellerului Confessions of a Former Bully, Trudy Ludwing, o descrie în cartea sa: toate felurile de copii poartă pălării de agresor în anumite ocazii.

De ce agresează copiii?

  • Pentru a câștiga statut social – Un studiu revoluționar al profesorilor de sociologie Robert Faris și Diana Felmlee(2011), de la Universitatea California, Davis, dezvăluie că dorință de a câștiga statut social este motivul pentru care copiii folosesc acțiunile de tip bullying unii împotrivă altora.
  • Pentru a-și menține puterea și controlul – copiii care agresează au tendința de a savura sentimentul de putere și control pe care îl au atunci când domină interacțiunile și îi manipulează pe ceilalți.
  • Pentru a se bucura de atenția colegilor – tinerii care pun preț pe statutul social, putere și control dobândesc aceste lucruri percepute drept recompense prin intermediul atenției primite din partea grupului de colegi. Ori de câte ori martorii râd, încurajează, își dau consimțământul și chiar și atunci când tac de frica bullying-ului, agresorul este încurajat și devine mai dispus să repete acest comportament în viitor. Astfel înțelegem că rolul martorilor este foarte important în această situație astfel încât să îi se pună capăt.
  • Și încă un motiv, pentru că pot – cele mai multe acte de bullying apar în locuri în care supravegherea din partea adulților este limitată sau nu există deloc. În școli, majoritatea agresiunilor se petrec în locuri precum: vestiarul, terenul de joacă, toaletă, culoarele școlii, autobuzul, în pauze în clasă sau pe internet, unde adulții nu sunt de obicei prezenți.

Cine este agresat:

  • Copiii supraponderali sau obezi
  • Copiii cu dizabilități
  • Tinerii cu alte orientări sexuale
  • Copiii izolați social
  • Copiii care își doresc popularitate

Vom detalia dintre aceste categorii doar despre copiii supraponderali sau obezi.

Obezitatea este un factor important care îi face pe copii vulnerabili la bullying. Potrivit unui studiu al Universității din Michigah, publicat în revista Pediatrics (2010) , copiii supraponderali sau obezi sunt mai predispuși la a fi agresati decât colegii lor, indifferent de sex, rasă, statut socioeconomic, abilitați sociale sau rezultate la învățătură. Cercetătorii au descoperit că posibilitatea ca un puști care suferă de obezitate să fie agresat este cu 63% mai mare decât în cazul unui coleg cu o greutate sănătoasă – ceea ce reprezintă un procent enorm.

Cercetătorul sef, dr. Julie C. Lumeng, crede că această proporție mare reflectă prejudecățile generale privitoare la oamenii obezi, prejudecați de care copiii sunt influențați. Pentru că există perspectiva larg întâlnită că obezitatea implică lene și lipsa controlului de sine, ceea ce nu este universal valabil, am întâlnit copii supraponderali/obezi care în urma scăderii în greutate și ajungerii la țintă nu aveau aceste caracteristici, aveau doar nevoie de îndrumare și sprijin. Într-adevăr, stigmatizarea obezității pare să fie ultima prejudecată acceptată din societatea noastră, iar copiii obezi simt înțepătura disprețului nedisimulat din partea colegilor.

Acești copii ajunși într-un punct emoțional critic, intră într-un cerc vicios și găsesc alinarea doar în alimentație (căci aceasta este generatoare de plăcere) și mănâncă pe fond emoțional. Cu cât apar mai multe înțepături, cu atât mănâncă mai mult și de aici apar si mai multe remarci negative. Acești copii au nevoie de ajutor în aceste momente, este greu să le depășească singuri pe un fond emoțional în plină dezvoltare, și daca trec neobservate, riscul să ajungă adulți cu o încredere de sine la pamânt este destul de mare. Așa că este responsabilitatea noastră, a adulților să luăm măsurile potrivite pentru ei, să ne intereseze prin ce trec și să reușim să îi scoatem din cercul vicios al mâncatului emoțional care vine la pachet cu kg în plus și cu o stimă de sine scăzută. Nu uitați că ajutorul venit cât mai din timp poate să schimbe total cursul vieții unui copil și să ajungă să vă mulțumească toată viața pentru că v-a păsat.

Exista și o lege împotrivă bullyingului apărută anul trecut la noi în tara. Chiar de curând au apărut și normele de aplicare , mai exact: Joi, 11 iunie 2020 au fost publicate normele metodologice de aplicare ale Legii împotriva violenței psihologice-bullying în Monitorul Oficial.

Bullying-ul-si-cum-il-recunoastem

Strategii pentru combaterea bullyingului:

  1. Recunoașterea bullying-ului atunci când îl vedeți .
  2. Construiți relații profunde cu copiii. Copilul va avea încrederea să vă povestească despre ce se întâmplă cu el în momentul în care relația intre voi este foarte bine constuită, știe că oricând îl ascultați și vă are că sprijin orice s-ar întâmpla.
  3. Opriți bullying-ul ori de câte ori observați că acesta are loc. Că să îl opriți trebuie să înțelegeți ce este bullying-ul, cum se comportă victima, agresorul sau martorul și să știți să faceți distincția între un comportamant nepoliticos, răutăcios sau de bullying. În oricare din aceste roluri vă aflați, este important să înțelegeți cum să abordați situația astfel încât acest atac psihologic să fie tăiat de la rădăcină. Din păcate comportamanul de bullying, de cele mai multe ori se petrece atunci când nu este un adult prin preajma, însă comportamantul copilului va indica dacă acesta trece printr-un bullying.
  4. Ocupați-vă în mod direct de problema bullying-ului cibernetic. În aceste vremuri, tinerii stau foarte mult pe internet și este bine de înțeles că acest comportamant agresiv se produce cu mult mai multă ușurință prin intermediul device-urilor, deoarece agresorul nu este văzut și poate să aibă mult mai mult curaj să se exprime. Observați dacă copilul dumneavoasta are un comportament diferit și încercați să intelegti dacă acesta trece prin bullying.
  5. Dezvoltați competențe sociale și emoționale. Învățați-vă copilul să se comporte asertiv în societate. Asertivitatea este un stil de comunicare prin care o persoană își exprima gândurile și sentimentele într-un mod verbal , respectuos și care nu acuză. În timp ce violența care caracterizează bullyingul este distructivă pentru relații deoareca are ca scop să-i facă pe ceilalți să sufere sau să-I înjosească, asertivitatea clădește relații pozitive prin abordarea ei sinceră și respectuoasă.
  6. Transformați martorii în prieteni. În video-ul de pe youtube în care prezint în detaliu ce este bullyingul, discut despre importanța martorilor în aceasta formă de comportament. În funcție de reacția martorilor, comportamantul de bullying poate să fie încurajat, sau poate să fie încetat. Împrieteniți-vă cu martorii și luații de partea voastră.
  7. Oferiți-le ajutor copiilor care agresează. În majoritatea cazurilor, cel care agresează are o problemă internă care îi transformă comportamentul într-unul agresiv. Încercați să îi înțelegeți de ce fac asta, astfel încât să îi puteți ajuta. Copiii care agreseaza au nevoie de atenție, o atenție pe care cel mai probabil nu o primesc în familie, sau trec prin agresiuni în cadrul familial pe care și le exprimă cu cei din jur, de cele mai multe ori cu cei peste care simt că au o forță de dominare, cei mai mici, mai slab psihologic, sau cei cu o greutate mai mare(care oricum au o stima de sine scăzută).
  8. Mențineți dialogul deschis. Vorbiți despre această problemă, nu doar cu copiii dumneavoastră, cât și cu profesorii, cu cei de la școală. Faceți cunoscută această problemă comportamentală și discutați cât mai mult despre ea, astfel încât să se ia atitudine din toate părțile. Școlile și alte organizații pentru tineri joacă un rol crucial în menținerea problemei bullying-ului în topul preocupărilor.

Dacă doriți mai multe informații despre bullying, vă invit să citiți cartea Fenomenul Bullying de Signe Whitson. O mare parte din informații sunt din această carte. Îmi doresc să trăim într-o societate fără astfel de comportamente, așa că schimbarea vine de la fiecare dintre noi și cu cât ințelegem mai bine fenomenul, cu atât reușim să îl combatem mai eficient.

 

 

 

 

Distribuie acest articol:
<a href="https://www.kilostopjunior.ro/author/ancuta-ionita/" target="_self">Dr. Ancuța Ioniță</a>

Dr. Ancuța Ioniță

Specializare: Medicina de familie “Sunt medic rezident în specialitatea Medicina de Familie și Medic Nutriționist. Pentru că am realizat cât de importantă este psihologia în mâncatul emoțional, îmi continui visul de a-i îndrumă pe copilași în drumul lor către un stil de viață sănătos și cred că satisfacția ajungerii la rezultat prin muncă determină construirea unui viitor adult responsabil.“

Știai că?

Donăm 2 lei pentru fiecare kilogram slăbit de către juniori:

luna aceasta pacienții Kilostop Junior au slăbit 131 kg

agsdix-fas fa-money-check-alt

până acum am donat 2946,84 lei

Fii la curent cu ultimele noutăți din nutriție!

Articole Similare