Importanța microbiomului în apariția obezității

Totalitatea populației microbiene de la nivel intestinal constituie microbiomul intestinal. În ultimii ani, s-au depus eforturi mari pentru descifrarea compoziției microbiomului intestinal.

Comunitatea microbiană complexă influențează fiziologia umană, metabolismul, nutriția și imunitatea. Este specifică gazdei, are componentă ereditară, dar poate fi modificată prin dietă, antibiotice, intervenții chirurgicale, diverși factori din mediu.

Au fost individualizate 3 tipuri diferite de microbiom, după predominanța diviziei bacteriene: enterotipul:1 – Bacteroides, asociat cu dieta bogată în proteine și grăsimi; enterotipul 2 – Prevotella, la cei cu consum de carbohidrați și zaharuri; enterotipul 3 – Ruminococcus,mixt.

Microbiota intestinală intervine în obezitate la mai multe niveluri: a) în absorbția alimentelor (care se produce doar după ce alimentele au fost scindate), b) în recolta de energie din alimentele care sunt ingerate , c) căile metabolice ale gazdeiinfluențând hormonii de foame, de sațietate, hormonii care controlează dispoziția, focusul mental, somnul și o multitudine de căi ale inflamației legate direct de sistemul imunitar.

O varietate de publicaţii atestă legătura dintre obezitate şi modificarea compoziţiei microbiomului intestinal. Prin descompunerea eficientă a nutrienţilor nedigerați, bacteriile intestinale pot furniza organismului energie suplimentară.

S-a constatat că la persoanele obeze există o constelație microbiană diferită, cu o diversitate mai redusă. Apoi, anumite specii de microbi, mai numeroase la obezi, sunt capabile să producă acizi grași liberi (surse energetice) din polizaharide nedigerabile (fibre). Mai mult, permeabilitatea intestinală este influențată de conținutul microbian. Pot produce, de asemenea, produși de metabolism care prin influențe hormonale și prin intermediul unor receptori ai acizilor grași liberi pot controla sațietatea.

Germenii cel mai frecvent asociați cu obezitatea sunt cei care aparțin încrengăturilor Firmicutes și Bacteroidetes. Persoanele obeze prezintă diferențe semnificative în compoziția florei microbiene intestinale, comparativ cu subiecții normoponderali. Aceste modificări ale microbiotei intestinale precedă manifestarea clinică a excesului de greutate. Prin aceste dovezi se poate sugera ideea identificării precoce a persoanelor expuse riscului de a se îngrășa, deschizând o nouă utilitate a acestor indicatori.

Proporția bacteriilor din cele două grupe – Firmicutes și Bacteroidites – determină gradul de inflamație din organism, ceea ce influențează apariția unor afecțiuni ca: obezitate, diabet, boală coronariană, inflamație cronică. Fluctuația cu 10% a proporției dintre Bacteroidites și Firmicutes poate schimba total rata metabolică. Un număr crescut de Firmicutes poate determina o absorbţie mai mare de calorii, determinând astfel creşterea în greutate. Acestea pot metaboliza fibrele din dietă în acizi graşi cu lanţ scurt, producând energie.

În cazul persoanelor supraponderale se observă un raport Firmicutes/Bacteroidetes crescut şi o diversitate scăzută a microbiomului intestinal comparativ cu persoanele normoponderale. În ultimii ani, au fost identificate o serie de specii bacteriene reduse cantitativ în cazul persoanelor supraponderale (de exemplu, Akkermansia muciniphila, Lactobacillus gasseri, Faecalibbacterium prausnitzii, Bifidobacterium, Lactobacillus, Butyrivibrio, Alistipes, Akkermansia, Coprococcus, Methanobrevibacter) care au rol protector și de secretare a mucusului.

Microbiomul intestinal intervine nu doar în obezitate ci și în sindromul metabolic prin influențarea aportului energetic, realizarea hiperglicemiei, controlul sațietății, inducerea rezistenței la insulină și creșterea permeabilității intestinale, cu favorizarea absorbției nutritive crescute.

Probiotice

În acest context trebuie înțeles rolul probioticelor în scăderea greutății. Acestea sunt un bun adjuvant alături de prebioticele care asigură un bun substrat dezvoltării bacteriilor dar în cadrul unui stil de viață sănătos, cu o alimentație personalizată, hipocalorică, care să conțină cât mai mulți nutrienți, să fie cât mai variată. Tot acest stil de viață sănătos va duce în timp nu doar la o scădere în greutate și la o repopulare variată a microbiomului  ci și la o scădere a inflamației tăcute și o ameliorare sau chiar normalizare a manifestărilor metabolice precum hipertensiunea arterială, diabetul, steatoza hepatica (ficatul gras) etc.

Dacă vrei să afli mai mult despre probiotice la copii și slăbit dă click aici:  Probioticele: De Ce Sunt Ajutoare în Lupta cu Kilogramele În Plus? – Kilostop Junior

Bibliografie selectivă

The Influence of the Gut Microbiome on Obesity in Adults and the Role of Probiotics, Prebiotics, and Synbiotics for Weight Loss, Antoine Aoun, Fatima Darwish, and Natacha Hamod, in Prev Nutr Food Sci., 2020 Jun 30; 25(2): 113–123.Gut microbiota: a new path to treat obesity,  Muscogiuri, G., Cantone, E., Cassarano, S. et al., in Int J Obes Supp 9, 10–19 (2019). Pre-obese children’s dysbiotic gut microbiome and unhealthy diets may predict the development of obesity, Rampelli S, Guenther K, Turroni S, Wolters M, Veidebaum T, Kourides Y, Molnár D, Lissner L, Benitez-Paez A, Sanz Y, Fraterman A,Michels N, Brigidi P, Candela M, Ahrens W., in  Commun Biol. 2018 Dec 7;Peter J. Turnbaugh , Ruth E. Ley , Michael A. Mahowald , Vincent Magrini, Elaine R. Mardis & Jeffrey I. Gordon, An obesity-associated gut microbiome with increased capacity for energy harvest Peter J., Nature, Vol 444| 21/28 December 2006| doi:10.1038/nature05414Diet-Induced Obesity Is Linked to Marked but Reversible Alterations in the Mouse Distal Gut Microbiome, Jeffrey I.Gordon, Peter J.Turnbaugh, Fredrik Bäckhed, Lucinda Fulton, in Nature, 2006An obesity-associated gut microbiome with increased capacity for energy harvest, Peter J. Turnbaugh , Ruth E. Ley , Michael A. Mahowald , Vincent Magrini, Elaine R. Mardis & Jeffrey I. Gordon,  Nature, Vol 444| 21/28 December 2006