Ce este deshidratarea la copii și cum afectează organismul?

Organismul uman pierde zilnic o anumită cantitate de lichide prin urină, transpirație, lacrimi și materii fecale, care este înlocuită prin lichidele și alimentele consumate pe parcursul zilei. În mod normal, corpul reglează aceste procese cu mare atenție, astfel încât toată apa pierdută să fie înlocuită. Atunci când aceste procese nu mai sunt bine controlate de către organism, apare starea de deshidratare.

Deshidratarea este în general definită ca o scădere a apei totale din organism, fie din cauza pierderilor excesive de lichid, fie a unui aport redus de lichid, sau unei combinații a celor două mecanisme enumerate mai sus. Pe lângă pierderile de apă pot să apară și dezechilibre ale electroliților – sodiu, potasiu și clor, care sunt implicați în menținerea balanței lichidelor din organism. Deshidratarea se poate produce lent sau rapid, în funcție de modul în care se pierd lichidele și în funcție de vârsta copilului.

Copiii mai mici și bebelușii sunt mai predispuși să se deshidrateze, în timp ce copiii mai mari și adolescenții pot face față mai ușor unor mici dezechilibre ale lichidelor din organism. În cazul copiilor, deshidratarea poate să fie o stare amenințătoare de viață, de aceea este foarte important să prevenim apariția acesteia, prin menținerea copilului bine hidratat. Aceasta rămâne însă o cauză majoră de mortalitate în rândul copiilor și adolescenților, la nivel mondial. Deshidratarea reprezintă de fapt un simptom sau un semn al unei alte boli, cel mai frecvent la copii fiind vorba despre diaree, dar există și alte condiții care se pot manifesta prin apariția stării de deshidratare.

Care sunt etapele deshidratării la copii?

În funcție de cantitatea de lichide pierdută, deshidratarea se definește în general ca:

– Ușoară: o pierdere de aproximativ 5% din greutatea corporală totală la copiii mici și de circa 3% la adolescenți. În acest grad de deshidratare nu apar modificări circulatorii de reglare ca tahicardia (pulsul mărit) sau tensiunea arterial scăzută. Copilul poate prezenta însă sete accentuată, scăderea volumului de urină, uscarea gurii.

– Moderată: pierdere de circa 10% la copii și 5-6% în cazul adolescenților. În general apare tahicardia, ca metodă de compensare a scăderii volumului de lichide din organism, inclusiv a volumului sangvin, gura uscată, letargia.

– Severă: pentru copii o pierdere de aproximativ 15% din greutatea corporală, iar în cazul adolescenților între 7-9%. În această etapă apare hipotensiunea arterială și scade fluxul de sânge de la nivel periferic, ceea ce duce la cianoză (învinețirea buzelor, a extremităților), creșterea frecvenței cardiace și în cazuri grave se poate instala chiar coma.

Semne și simptome de deshidratare la copii

Deshidratarea la copii

Deshidratarea se poate manifesta printr-o serie de semne și simptome, în funcție de gradul deficitului de lichide, de vârsta copilului, de boala care a determinat-o și de timpul trecut de la debut. Printre cele mai frecvente semne și simptome care pot să apară se numără: – senzație de sete accentuată – urină închisă la culoare – o cantitate redusă sau absența urinei în ultimele 8 ore – dureri de cap – letargie – tegumente și mucoase uscate – buze uscate sau crăpate – oboseală – absența lacrimilor – creșterea numărului de respirații pe minut sau a frecvenței cardiace – la sugari putem să identificăm starea de deshidratare prin inspectarea fontanelei anterioare, care este mai puțin bombată decât de obicei.

Ce cauzează deshidratarea la copii?

Cauzele deshidratării la copii pot fi diverse, de la un aport zilnic insuficient de lichide, la pierderi prin vărsături, diaree și chiar până la diverse boli severe care se asociază cu pierderi accentuate urinare necompensate de aport crescut, cum ar fi de exemplu cetoacidoza diabetică. Aportul lichidian insuficient poate apărea atât din cauza faptului că părinții nu le oferă suficiente lichide copiilor pe parcursul unei zile, cât și prezenței unor diverse simptome care îi împiedică pe cei mici să bea o cantitate corespunzătoare (de exemplu, în prezența unei dureri în gât, pentru a evita accentuarea durerii provocată de înghițire, copiii pot refuza să bea sau să mănânce). Cea mai recentă recomandare oficială despre necesitatea apei a fost publicată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Aceasta analiză științifică amplă a permis stabilirea cantităților adecvate de apă pe grupe de vârstă, în funcție de datele colectate din grupuri mari de populație la nivel european.

Valorile de referință au presupus un climat moderat și un nivel moderat de activitate fizică.

Dacă dorești să iți ajuți copilul să mănânce mai sănătos și ai nevoie de un ajutor specializat, apelează la experții Kilostop Junior și programează o consultație, dând click AICI: https://www.kilostopjunior.ro/oferta-zilei/

Astfel, cantitatea zilnică necesară diferă în funcție de vârstă și sex, după cum urmează:

• Copii 0-6 luni: 680 ml/zi (prin consumul de lapte)
• Copii 6-12 luni: 800-1000 ml/zi
• Copii 1-2 ani: 1100-1200 ml/zi
• Copii 2-3 ani: 1300 ml/zi
• Copii 4-8 ani: 1600 ml/zi
• Copii 9-13 ani: 1900 ml/zi F și 2100 ml/zi B
• Copiii peste 14 ani, aceleași cantități ca la adulți: 2000 ml/zi F și 2500 ml/zi B

Aceste valori includ apa care provine atât din lichidele băute, cât și din alimentele consumate de-a lungul zilei. Autoritatea științifică europeană afirmă că alimentele asigură aproximativ 20% din necesarul zilnic total de apă la adulți, ceea ce înseamnă că restul de 80% trebuie să provină din lichidele consumate pe parcursul zilei.

Pierderile excesive de lichide pot să apară în numeroase condiții, precum:

• febră
• vărsături
• diaree
• transpirații excesive
• arsuri severe
• diverse boli intestinale
• insolație sau expunere prelungită la un mediu fierbinte și umed
• cetoacidoză diabetică
• diabet insipid

Diareea reprezintă una din cele mai frecvente cauze de deshidratare la copii și poate fi cauzată de o infecție (virală, bacteriană sau parazitară), de diverse alergii sau intoleranțe alimentare, de prezența unei boli inflamatorii intestinale, sau ca reacție la anumite medicamente. De aceea, este foarte important să evităm pe cât posibil apariția acestor patologii, însă de o și mai mare importanță este ca părinții să recunoască semnele și simptomele de deshidratare încă de la instalarea acestora, pentru a interveni cât mai rapid și a preveni evoluția către stadiile severe.

Ce NU trebuie să faci în cazul deshidratării la copii?

În momentul identificării semnelor și simptomelor de deshidratare la copil este important să nu întrăm în panică și mai ales să evităm să facem anumite lucruri, precum:

• păstrați-vă calmul pentru a nu îi induce și copilului o stare de nervozitate și astfel să i se agraveze starea
• oferiți-i lichide, însă nu îl forțați să bea împotriva voinței, fiindcă e posibil să se accentueze episoadele de vărsături
• nu lăsați să treacă mai mult de 3 ore fără că cel mic să fi băut ceva
• evitați plasarea copilului într-un mediu foarte cald, expus direct la soare și nu îi oferiți băuturi calde
• nu îi oferiți băuturi cu mult zahăr sau acidulate deoarece pot agrava diareea sau vărsăturile
• copilul nu trebuie să consume cantități mari de apă plată simplă, deoarece se poate accentua hiponatremia

Tratamente și remedii la domiciliu pentru un copil deshidratat

Dacă starea copilului nu este gravă și simptomele sunt ușoare putem să încercam să îl reechilibram acasă.

Putem face acest lucru astfel:

• în cazul sugarilor continuați să îl hrăniți la sân, sau să îi dați formula de lapte, însă încercați să îl alimentați în cantități mai mici, dar la intervale mai scurte de timp decât de obicei
• pentru copiii cu alimentație solidă, respectați dieta obișnuită, dar creșteți cantitatea de apă pe care aceștia o consumă – cantități mici, la intervale regulate de timp.
• administrați soluții de rehidratare pentru a înlocui lichidele și sărurile pierdute.

Soluțiile de rehidratare orală se recomandă că primă opțiune, însă administrate pe o perioadă bine definită, de 3-4 ore, urmate apoi de realimentare precoce, cu alimente solide, adaptate vârstei și conform dietei obișnuite. În primele 4 ore cantitățile recomandate sunt 50-100 ml/kg corp.

Administrarea trebuie făcută lent, cu lingurița, aproximativ 5 ml la fiecare 1-2 minute, scăzând astfel semnificativ riscul vărsăturilor. Ulterior celor 4 ore, odată cu reînceperea alimentarii, copilul vă primi 10ml/Kg corp din soluția de rehidratare orala pentru fiecare scaun diareic eliminat și 2ml/Kg corp pentru fiecare vărsătură. În cazul formelor moderat-severe de deshidratare, pe lângă rehidratare, este posibil să fie necesară administrarea unor medicamente suplimentare, pentru a reduce vărsăturile și a îmbunătăți toleranța digestivă, de aceea în aceste situații este mai indicat să vă adresați medicului specialist. Formele severe, cu hipotensiune arterială, respirație și frecvență cardiacă accelerate, stare de confuzie, sunt situații amenințătoare de viață și se tratează obligatoriu în spital, deoarece este nevoie de administrare intravenoasă de lichide și de terapia suplimentară a cauzei care a dus la starea de deshidratare.

Când cerem ajutor medical de urgență pentru deshidratarea la copii?

În cazul în care copilul dumneavoastră prezintă unul sau mai multe din următoarele, trebuie să vă adresați de urgență unui serviciu medical de specialitate:

• Simptomele copilului nu par să se amelioreze sau devin chiar mai severe, în ciuda eforturilor dumneavoastră de a corecta starea de deshidratare
• Prezintă diaree de 24 ore sau mai mult sau vomă persistentă și nu poate să consume suficiente lichide astfel încât să compenseze pierderile
• Scaunul diareic prezintă sânge
• Culoarea vărsăturilor devine verde sau apare sânge în vomă
• Copilul are dureri care nu cedează ușor și acestea îl împiedică să consume suficiente lichide
• Copilul refuză să consume lichide sau soluții de rehidratare orală sub orice formă
• Copilul nu a mai urinat de mai mult de 6 ore în cazul bebelușilor, sau de mai mult de 12 ore pentru copiii mai mari și adolescenți
• Este iritabil sau dezorientat și mult mai somnolent sau mai puțin activ decât de obicei

Sfaturi de prevenție în cazul deshidratării la copii

Este important ca părinții să învețe să identifice semnele precoce ale deshidratării pentru a lua măsuri cât mai repede. Însă la fel de important este să respectăm niște reguli simple pentru a preveni apariția deshidratării și a efectelor secundare ale acesteia.

Câteva sfaturi de prevenție a deshidratării sunt:

• Cea mai bună metodă de a preveni deshidratarea e să aveți mereu o sticlă de apă, pentru copiii însetați, deoarece deshidratarea se poate produce foarte repede. Dacă aceștia practică sport sau sunt implicați în activități extracurriculare intense, asigurați-vă că pleacă de acasă cu suficientă apă în rucsac, pentru a preveni deshidratarea.
• Puneți întotdeauna în pachețelul copilului pentru la școală și o sticlă cu apă și explicați-i acestuia de ce este important să bea apă pe tot parcursul zilei, adică și la școală, nu doar acasă sau în timpul unor activități fizice.
• Dacă sunteți afară într-o zi fierbinte de vară, permiteți-i copilului să se bucure de o piscină sau să se odihnească într-un mediu răcoros și umbrit și oferiți-i multă apă
• În cazul în care cel mic prezintă simptome de îmbolnăvire oferiți-i acestuia mai multă apă și soluții de rehidratare de la primele semne de boală
• Discutați cu medicul de familie despre administrarea vaccinului împotriva rotavirusului. Acesta este responsabil de aproximativ o treime din cazurile de spitalizare pentru diaree la copiii sub 5 ani.
• Educați-vă copiii să se spele cât mai des pe mâini cu apă și săpun, pentru a reduce riscul de a contracta diverse infecții.

Urmărește și canalul nostru de Youtube unde gătim rețete sănătoase, sărace caloric, numai bune de pus într-o dieta de slăbit. Te invit să intri și pe site-ul nostru www.kilostopjunior.ro în care afli informații medicale, nutriționale de la adevărați profesioniști.
Slăbitul e o joacă!