Dr. Alina Voicu-Cum Afectează Creșterea Lipsa De Calciu La Copil

august 09, 2021
Lipsa de calciu
<a href="https://www.kilostopjunior.ro/author/alinamariavoicu/" target="_self">Dr. Alina Maria Voicu</a>

Dr. Alina Maria Voicu

Medic Rezident anul II Endocrinologie “Sunt medic nutriționist și medic rezident endocrinolog într-o clinică care are un compartiment dedicat copiilor. De multe ori ajung la noi pacienți cu probleme de creștere sau de greutate pentru care cel puțin jumătate din tratament înseamnă mișcare și o alimentație corectă. De ce am ales KiloStop Junior? Pentru că a ajuta un copil să pună astăzi bazele adultului sănătos de mâine înseamnă să îi oferi șansa la o viață trăită frumos!”

1. Ce este calciul și rolul acestuia în dezvoltarea copilului?

Despre calciu am aflat încă de la școală că este un element important: de la chimie că este un metal alcalino-pământos care intră în componența cretei și a varului, iar de la biologie că este extras de plante din sol și odată ajuns în organism (al animalelor sau al omului) se fixează în oase și dinți făcându-le puternice și sănătoase. Totodată, la mamifere o cantitate mare de calciu este transmisă către pui prin lapte tocmai pentru a le susține creșterea și dezvoltarea, acesta fiind motivul pentru care lactatele sunt o sursă bună de calciu.

Calciul este cel mai bine reprezentat mineral in corpul uman, 99% aflându-se în oase și dinți. Restul de 1% se află în fluidele corpului (sânge, lichid intra și extracelular, urină etc.) și circulă între aceste compartimente asigurând funcții vitale, cum ar fi:

  • contracția și relaxarea musculară
  • sistemul cardiovascular: contracția miocardului, adaptarea vaselor de sânge pentru a menține tensiunea arterială la valori optime
  • cofactor în procesul de coagulare
  • sistemul nervos: transmiterea impulsurilor nervoase și eliberarea de neurotransmițători
  • funcția enzimatică
  • eliberarea produșilor de secreție ai glandelor exocrine

Cel mai fidel indicator al cantității optime de calciu din organism este calcemia – nivelul de calciu circulant în sânge. Ea se menține prin două moduri:

  1. prin aport extern: alimente bogate în calciu și suplimente alimentare. Simplu și eficient, însă nu toți oamenii au o dietă corespunzătoare sau acces la suplimente, motiv pentru care organismul are un plan de rezervă:
  2. prin apelare la depozite: când calcemia scade, pentru a nu pune în pericol funcțiile vitale desfășurare cu ajutorul calciului se pun în mișcare procese metabolice care scot calciul temporar din oase și dinți. Astfel, deficitul prelungit de calciu și o calcemie mică pot duce în timp la rahitism și osteomalacie când apare la copil și osteoporoză la adult.

2. Lipsa de calciu la copii: semne și simptome

Aceasta se manifestă clinic destul de târziu, pentru că nivelul de calciu din sânge este menținut constant mult timp pe seama osului, de unde se poate trage concluzia ca primele semne sunt rarefierea oaselor însoțită de deformări scheletale, cum se întâmplă cel mai adesea în deficitele alimentare și malabsorbții – prin epuizarea depozitelor. Rarefierea oaselor se numește în limbaj medical osteopenie când este o formă ușoară și osteoporoza atunci când este severă.

Practic, organismul utilizează „rezervele de calciu” din oase atunci când alimentele consumate nu asigură doza zilnică necesară pentru o perioadă mai lungă. Cum funcțiile cardiace sau nervoase sunt mai importante decât forma și rezistența oaselor, corpul preferă să folosească calciul disponibil ca să supraviețuiască, privând oasele de dozele necesare.

Când depozitele osoase s-au epuizat sau când factorul perturbator (lezarea unor glande responsabile de concentrația calciului in sânge- paratiroidele, traumă musculară, etc.) a acționat mai rapid decât a putut organismul compensa, nivelul de calciu din sânge începe să scadă și apar simptome  cu atât mai severe cu cât nivelul calciului scade mai mult.

Deficitul ușor de calciu poate să fi asimptomatic. Popular, mai este cunoscut sub denumirea de “cădere de calciu” sau poate da manifestări ușoare precum:

  • slăbiciune și oboseală;
  • spasme musculare;
  • tremor ușor;
  • iritabilitate;
  • irascibilitate
  • la o calcemie cu valori între 7.5-8.5 mg/dl poate apărea o tetanie latentă, care poate fi văzută de un medic prin manevre specifice (Chvostek, Trousseau).

În ziua de astăzi în care dozarea calciului nu mai reprezintă un lux, simptomele de mai sus considerate “cădere de calciu” sunt rareori însoțite de modificări ale analizelor, astfel se concluzionează că ele reprezintă mai degrabă o manifestare a anxietății sau a tendințelor histrionice.

Simptomele hipocalcemiei severe (sub 7.5 mg/dl) includ:

  • spasme, crampe musculare;
  • contracții musculare tonice generalizate;
  • furnicături la nivelul degetelor, mâinilor, buzelor;
  • tremur
  • convulsii
  • tetanie generalizată cu implicarea musculaturii respiratorii și spasm laringian poate produce stop respirator;
  • confuzie sau pierdere de memorie;
  • stări depresive, halucinații;

Copiii cu hipocalcemie cronică pot avea următoarele, cu mențiunea că aceste manifestări apar aproape exclusiv în afecțiunile severe și aproape niciodată în deficitele alimentare ușoare de calciu:

  • deformări scheletale, densititate minerală osoasă scăzută sau osteoporoză, fracturi;
  • întârzieri în creștere și dezvoltare; 20% dezvoltă retard mental;
  • crize focale sau generalize, cu convulsii (în special formele neonatale);
  • piele uscată, solzoasă, unghii fragile;
  • insuficiență cardiacă congestivă sau agravată;
  • cataractă subcapsulară;
  • complicații ale tratamentului cu calciu: calcificarea ganglionilor bazali (probleme de coordonare a mișcărilor), nefrolitiază și nefrocalcinoză (pietre și calcificări renale) cu scăderea funcției renale.

3. Cauzele deficitului da calciu la copii?

Denumirea populară de “lipsă de calciu” se traduce în limbaj medical ca hipocalcemie, care înseamnă nivel scăzut de calciu în sânge. Practic orice factor perturbator care intervine în suita alimentație bogată în calciu, absorbție adecvată la nivelul tubului digestiv, mediu hormonal optim (nivel suficient de vitamina D, parathormon) și funcție renală păstrată poate sta la baza unei hipocalcemii.

La copii, cea mai frecventă cauză de hipocalcemie este insuficiența renală, prin acumularea de fosfați care nu se mai pot elimina prin urină și scăderea activării vitaminei D în rinichi, cu o absorbție intestinală de calciu scăzută. Cauzele deficitului de calciu diferă în funcție de vârsta la care apare:

  • factori prenatali și perinatali: prematuritatea; asfixia la naștere, copii născuți din mame dibaetice sau cu restricție de creștere intrauterină.
  • hrănirea cu lapte de vaca (la sugari) din cauza încărcăturii de 7 ori mai mare de fosfați în comparație cu cel matern;
  • dieta care nu conține cantități suficiente de calciu si micronutrienți esențiali în metabolismul acestuia, precum: vitamina D, fosfor, magneziu.
  • tulburările digestive care asociază malabsorbție.
  • anumite medicamente: diuretice, citostatice, gentamicina etc.
  • hipoparatiroidismul: o tulburare endocrinologică în care glandele mici aflate în vecinătatea tiroidei, paratiroidele, nu mai secretă suficient parathormon, responsabil de menținerea calciului în sânge la un nivel optim. Motivele pentru care aceste glande încetează să funcționeze sunt diverse: poate fi vorba de o formă neonatală (hipocalcemia se manifestă în primul an de viață, ca urmare a unor defecte genetice, enzimatice sau anatomice), familială (transmisă genetic) sau dobândită în urma unei intervenții chirurgicale, distrugere autoimună, iradiere, boli infiltrative sau cu depozite (ex. hemosideroza, boala wilson).
  • rezistență la acțiunea parathormonului: deși acesta este secretat în mod optim, organismul nu îl mai recunoaște și reacționează ca și când ar fi insuficient, cum se întâmplă în insuficiența renală.
  • insuficiența și rezistența la vitamina D: aport insuficient, probleme de activare la nivel renal, insuficiența renală, rahitismul vitamino-rezistent
  • asocierea cu hipotiroidismul congenital;
  • mai puțin întâlnite la copil sunt sindroamele de liză hormonală, rabdomioliză post traumatică, pancretită acută, sepsisul.

4. Cum se pune un diagnostic corect de hipocalcemie

Cum evaluăm nivelul de calciu?

  • din sânge (calcemia): sunt 2 analize, calciul total și calciul ionic. De utilitate în practică este valoarea calciului total.
  • din urină (calciuria): o analiză care poate oferi informații asupra modului în care se pierde calciul, dar are mai degrabă utilitate când se asociază litiaza reno-urinară (pietre la rinichi).
  • imagistic: Rx, CT – acestea nu oferă date specifice despre nivelul de calciu, însă pot ridica o suspiciune în cazul în care se observă o rarefiere a oaselor (osteopenie, osteoporoză).

Definiția hipocalcemiei diferă cu vârsta copilului, astfel:

  • copil: calciu seric total <8.5 mg/dl
  • sugarul la termen: calciu seric total <8mg/dl
  • sugarul prematur: calciul seric total <7mg/dl la copiii care cântăresc mai puțin de 1.5kg. Semnele clinice încep să se manifeste când calcemia scade sub 4mg/dl.

Este important de menționat că depistarea unui nivel modificat de calciu impune efectuarea mai multor analize: fosfor, magneziu, albumină, parathormon, 25OH vitamina D, fosfataza alcalina, analize pentru funcția renală și hepatică.

5. Cum tratăm lipsa de calciu la copii?

Tratamentul este în funcție de severitatea simptomelor. La sugari se recomandă evitarea consumului regulat de lapte de vacă, iar la cei cu probleme renale formule de lapte speciale sărace în fosfați. De asemenea, asigurarea necesarului zilnic cu 3-4 porții de lactate pe zi este suficientă pentru a preveni deficitele.

Acolo unde este cazul, se pot asocia suplimente de calciu. Pe tot parcursul tratamentului este necesară menținerea unui nivel optim de peste 30ng/dl de vitamina D pentru o absorbție intestinală normală. Cu toate acestea, dacă deficitul de calciu este simptomatic și se instalează hipocalcemia este necesară internarea în spital și administrarea de gluconat de calciu intravenos.

Lipsa de calciu la copil.

Lipsa de calciu la copil

6. Alimente pentru copii bogate în calciu

Cu toții știm că lactatele sunt o sursă excelentă de calciu, însă pentru persoanele intolerante sau vegetariene alegerea unor surse potrivite poate reprezenta o provocare.

Iată alimentele cu cel mai mare conținut de calciu:

  • Lactatele: lapte (în special cel de capra), iaurt, brânzeturi (mai ales cele mai tari, având un conținut mai mic de apă);
  • Leguminoase – fasole, linte, soia, năut;
  • Nuci și semințe – migdale, nuci braziliene, mac, chia, susan/tahini;
  • Peștele care se poate consuma cu tot cu oase: sardine, șprot, hamsii;
  • Fructe de mare: creveți, stridii
  • Fructe – portocale, smochine uscate;
  • Produse fortificate cu calciu: cereale, sucuri de fructe, soia, lapte vegetal;
  • Legume cu frunze verzi: varza kale, broccoli, spanac, rubarba;
  • Cereale (paine, paste, cereale nefortificate) si pseudo cereale ca amarantul;

Pentru a vă asigura că vă luați doza zilnica recomandata de calciu (DZR sau DV – in procente) consultați etichetele alimentelor. Ca medie, DZR de calciu este considerată 1000 mg pe zi, astfel 30% din DZR de calciu este egala cu 300 mg de calciu. Pentru un calcul simplu, puteți să vă ajutați de următoarele echivalențe:

1 porție= 250ml lapte= 200g iaurt= 100g telemea= 300mg calciu

Practic, pentru a vă lua necesarul de 1000mg sunt necesare 3 porții de lactate pe zi, iar pentru adolescenți și femeile în postmenopauză sunt necesare 4 porții.

Pentru o absorbție optimă a calciului este esențial ca vitamina D să fie în limite normale. Puteți citi mai multe despre vitamina D în articolul acesta. Din acest motiv, suplimentele de calciu sunt deseori recomandate în asociere cu vitamina D. De asemenea, absorbția este optimă atunci când se consumă la aceeași masă proteine, lactoză, alimente acide. Asimilarea calciului este redusă de sarea în exces, pH alimentar bazic, grăsimile în exces. Calciul prezent în legumele cu frunze verzi precum spanacul  și cereale se găsește sub formă de oxalat și fitat de calciu, compuși care cedează mai greu calciul în tubul digestiv.

Pentru sfaturi personalizate și o dietă exact pe placul copilului tău, intră pe https://www.kilostopjunior.ro/oferta-zilei/ și programează-l la o consultație!

7. Doza zilnică recomandată de calciu pentru copii

Cum fiecare vârstă are particularitățile ei în ceea ce privește creșterea, și necesarul zilnic de calciu variază pe grupe de vârstă și sex. Copiii au nevoie de o cantitate mai mare de calciu decât un adult raportată la kilogram-corp, iar femeile au un necesar crescut după menopauză. Femeile însărcinate sau care alăptează au necesarul de calciu corespunzător grupei de vârstă în care se află.

Fete Băieți
0-6 luni 200mg
7-12 luni 260mg
1-3 ani 700mg
4-8 ani 1000mg
9-18 ani 1300mg
adult <50 ani 1000mg
adult 51-70 ani 1200mg 1000mg
adult >70 ani 1200mg

 

 8. Ce facem în cazul administrării excesive de calciu la copii?

Când vine vorba despre calciu, mai mult nu înseamnă mai bine. Când alimentele din dietă sunt suficient de bogate în calciu, rareori sunt necesare și suplimentele, iar în cazul acesta este important să nu depășim doza recomandată de medic.

În timp, calciul absorbit poate să crească nivelul de calciu din sânge (hipercalcemie), care poate să se depună prin diverse țesuturi, ducând la:

  • constipație
  • pietre la rinichi și scăderea funcției renale
  • probleme cardiace
  • confuzie și gândire încețoșată

Din fericire, hipercalcemia cauzată de excesul de suplimente de calciu ( și antiacide) este reversibilă, iar nivelul de calciu revine la normal când administrarea se oprește.

Cum evităm supraîncărcarea cu calciu?

  1. Alege o dietă echilibrată care să conțină surse sănătoase de calciu (lactate, sardine, verdețuri) ca primă opțiune.
  2. Hidratare, hidratare, hidratare! Deshidratarea duce la concentrarea suplimentară a calciului în organism, iar apa baută ajută la “spălarea” calciului în exces și eliminarea lui prin rinichi în urină.
  3. Puțin cu puțin dau mult. Multivitaminele, suplimentele, medicamentele antiacide și porțiile zilnice de lactate pot aduce împreună o cantitate de calciu care depășește doza zilnică recomandată (vezi tabelul de mai sus). Dacă totalul e prea mare, puteți renunța la suplimentele alimentare o perioadă.
  4. Controlul anual. Indiferent de starea de sănătate, medicii de familie recomandă un set anual de analize, inclusiv dozarea calciului.
  5. Suplimentați cu grijă. Cu siguranță un aport adecvat de calciu este important pentru sănătatea oaselor, dar dacă iei mai mult decât e nevoie nu vei obține beneficii suplimentare, ci chiar poți să provoi alte probleme de sănătate. Consultați un medic înainte pentru a afla cât calciu este nevoie să luați.       

9. Interacțiunea suplimentelor de calciu cu alte medicamente

Preparatele cu calciul pot scădea absorbția următoarelor medicamente, de aceea se recomandă administrarea tratamentelor la câteva ore distanță, conform recomandărilor medicului:

  • antibiotice din clasa tetraciclinelor (doxiciclină, minociclină etc.) și chinolonelor (ciprofloxacin, levofloxacin).
  • levotiroxină (EUTHYROX).
  • suplimente cu fosfați
  • suplimente orale cu fier
  • anumite antiepileptice: Fenitoină
  • antifungice orale (ketoconazol)
  • bisfosfonați, estramustină (nu se folosesc la copii)

O alimentație bogată în sare va scădea nivelul calciului în sânge, prin creșterea eliminării prin intermediul rinichilor. De aceea excesul de sare sau de alimente sărate- măsline sărate, telemea, mezeluri e de evitat la copii.

Administrarea concomitentă cu alte preparate care pot crește nivelul de calciu în sânge poate provoca o hipercalcemie:

  • antiacide (ex. Dicarbocalm)
  • multivitamine (Vitamina D, E, calciu)

Notă: În cazul în care copilul are anumite boli care necesită terapie biologică, digoxin, antivirale, citostatice sau antiepileptice se va consulta medicul curant.

Urmărește și canalul nostru de Youtube unde gătim rețete sănătoase, sărace caloric, numai bune de pus într-o dieta de slăbit. Te invit să intri și pe site-ul nostru  https://www.kilostopjunior.ro/blog/  în care afli informații medicale, nutriționale de la adevărați profesioniști.

Împreună creștem o generație suplă și sănătoasă!

Bibliografie:

 

Distribuie acest articol:
<a href="https://www.kilostopjunior.ro/author/alinamariavoicu/" target="_self">Dr. Alina Maria Voicu</a>

Dr. Alina Maria Voicu

Medic Rezident anul II Endocrinologie “Sunt medic nutriționist și medic rezident endocrinolog într-o clinică care are un compartiment dedicat copiilor. De multe ori ajung la noi pacienți cu probleme de creștere sau de greutate pentru care cel puțin jumătate din tratament înseamnă mișcare și o alimentație corectă. De ce am ales KiloStop Junior? Pentru că a ajuta un copil să pună astăzi bazele adultului sănătos de mâine înseamnă să îi oferi șansa la o viață trăită frumos!”

Știai că?

Donăm 2 lei pentru fiecare kilogram slăbit de către juniori:

luna aceasta pacienții Kilostop Junior au slăbit 214,68 kg

agsdix-fas fa-money-check-alt

până acum am donat 4594,98 lei

Fii la curent cu ultimele noutăți din nutriție!

Articole Similare