Sumar
Relația dintre utilizarea rețelelor de socializare și tulburările de alimentație reprezintă o adevărată problemă de sănătate publică ce afectează bunăstarea fizică și mentală a copiilor, adolescenților, tinerilor și nu numai. Marile platforme precum Facebook, Instagram, Youtube, TikTok și altele sunt instrumentele ce constituie social media și ele sunt cele care au făcut perfecțiunea să fie la îndemână. Înainte de social media, grupul de oameni față de care ne comparam era mult mai mic.
Acum ne comparăm, practic, cu întreaga lume și acest lucru reprezintă o presiune foarte mare, mai ales pentru copii și adolescenți, aflați într-o perioadă a vieții de descoperire a propriei identități.
Un studiu al Institutului Național de Sănătate American ce a inclus 1765 de participanți a evidențiat faptul că există o puternică asociere între utilizarea de social media și alimentația problematică, noțiune ce a inclus atât mâncatul dezordonat generat de o imagine negativă asupra corpului cât și diagnostice medicale de diverse tulburări de comportament alimentar. Multe alte studii au avut aceleași concluzii.
Ce sunt tulburările de comportament alimentar?
Tulburările de comportament alimentar sunt afecțiuni caracterizate de frica de creștere în greutate, imagine de sine distorsionată și obiceiuri alimentare dezordonate cauzate de nemulțumire față de propria greutate sau de forma corpului.
Cele mai frecvente tulburări de comportament alimentar sunt anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și mâncatul compulsiv.
Anorexia nervoasă este o afecțiune severă, caracterizată prin imagine corporală distorsionată și pierderea intenționată în greutate, indusă și susținută de către pacient. Bulimia este o tulburare severă caracterizată de ingerarea episodică și necontrolată într-o perioadă scurtă de timp a unor alimente, urmată de vărsături autoprovocate și de perioade de încetare a alimentării, alături de o preocupare excesivă pentru controlul greutății corporale.
Mâncatul compulsiv, sau binge eatingul, este o tulburare caracterizată prin tendința de a mânca, într-o scurtă perioadă de timp și chiar până la discomfort, a unei cantități mari de alimente, eveniment urmat de sentimente de rușine sau vina. Dar mai multe informații detaliate despre mâncatul compulsiv puteți găsi în acest articol scris de către Dr. Elena Țambrea, medic în cadrul Clinicii de Nutriție pentru Copii și Adolescenți Kilostop Junior.
Ca și alte afecțiuni ale sănătății mentale, tulburările de comportament alimentar sunt deseori neînțelese de familie și de apropiați, greu diagnosticate de medici și pot fi uneori considerate în mod greșit un moft sau o alegere.
O tulburare de alimentare poate să apară la orice vârstă, dar cel mai frecvent se dezvoltă în perioada adolescenței sau în cea de adult tânăr, predominant la persoanele de sex feminin dar, cu o incidență tot mai mare în ultima perioadă, și la persoanele de sex masculin.
Studii recente arată că frecvența tulburărilor alimentare a crescut în rândul adolescentelor în perioada pandemică, fapt cauzat de grijile în plus declanșate de pandemie și de contactul social mai scăzut.
a) Social media creează o percepție nerealistă asupra aspectului corpului.
Mulți copii și adolescenți aspiră să obțină un aspect fizic asemănător imaginilor postate pe internet ale modelelor și starurilor. Desigur că pentru social media sunt selectate atent cele mai bune poze ale unor persoane ce beneficiază de programe de fitness profesioniste, de diete atent construite, de ajutorul unor make-up artiști și stiliști experimentați, precum și de cele mai scumpe operații estetice, fără a uita zecile de filtre, lumini adecvate și unghiuri potrivite.
Social Media
Toți acești factori contribuie la construirea imaginii aparent perfecte ce ajunge pe ecranul din fața ochilor noștri, imagine pe care, din păcate, copiii și adolescenții deseori o percep ca fiind reală. Studiile arată că părți ale creierului care guvernează raționamentul și capacitatea de a lua decizii cu responsabilitate nu sunt complet dezvoltate până la vârsta de 20 de ani, astfel nu este de mirare că mulți copii și adolescenți sunt convinși că ceea ce văd în social media reprezintă realitatea. Să nu uitam și faptul că ei, că și mulți adulți, tind să își aprecieze propria valoare prin comparație, cu ceea ce văd în jur sau cu ceea ce văd pe internet.
Dacă dorești să iți ajuți copilul să mănânce mai sănătos și ai nevoie de un ajutor specializat, apelează la experții Kilostop Junior și programează o consultație, dând click AICI: https://www.kilostopjunior.ro/oferta-zilei/
Astfel este de înțeles că încercarea de a atinge un standard de frumusețe absolut imposibil îi poate face să se înfometeze, să sară mese sau să construiască diverse diete nesănătoase și poate fi factorul declanșator al unei adevărate tulburări de comportament alimentar.
b) Rețelele de socializare pot duce, în mod paradoxal, la izolarea socială
Deși social media are ca scop promovarea comunicării, mulți utilizatori sunt pasivi și interacționează rar cu alții. Printre acești utilizatori pasivi nu se creează niciun fel de conexiuni interumane, formându-se astfel un mediu propice izolării sociale și comparațiilor strict cu alte persoane prezente online, și nu în viață reală. Acești utilizatori pot începe să își perceapă propria imagine în mod negativ și fac eforturi pentru a se îmbunătăți, eforturi ce pot consta în diete restrictive, exercițiu fizic excesiv și alte comportamente tipice tulburărilor de alimentare.
c) Social media poate alimenta sentimentul de a fi exclus
În ciuda faptului că rețelele de socializare pot conecta întreaga lume, ele au și capacitatea de a face utilizatorii să se simtă respinși. Copiii și adolescenții pot vedea fie poze ale unor prieteni care se distrează în absența lor, fie imagini ale unor străini ce lasă impresia că au o mulțime de activități plăcute, și acest lucru îi poate face să se simtă excluși. Sentimentul de a nu fi suficient de bun, de plăcut sau de frumos pentru a fi acceptat de ceilalți poate declanșa comportamente distructive precum mâncatul compulsiv sau înfometarea, în încercarea de a fi aprobat de cei din jur
d) Social media, deseori, promovează diete minune sau extreme
Exemple de metode de slăbit ‘minune’ sunt pastilele sau ceaiurile intens promovate în social media ce ar trebui să ajute la pierderea în greutate dar care nu sunt mai mult decât niște laxative. Exemple extreme sunt dietele foarte restrictive, ce includ foarte puțină mâncare, ce fie sunt de scurtă durată, căci nimeni nu suportă să se înfometeze pentru mult timp, fie sunt startul unei adevărate tulburări de comportament alimentar. Așadar, cel mai frecvent, ceea ce este prea simplu și ușor este un mit, iar ceea ce este extrem e nesănătos.
Cum detectăm o posibilă tulburare de comportament alimentar?
Unele dintre cele mai comune comportamente ce dezvăluie faptul că un copil are o tulburare de alimentare sunt următoarele: obsesia asupra caloriilor și a mâncării, obsesia asupra diverselor defecte percepute în aspectul fizic, grija exagerată pentru greutate și forma corpului, exercițiile fizice excesive, discomfort în a mânca în fața altor persoane, mestecatul prelungit pentru a părea că mănâncă mai mult, săritul meselor sau mâncatul unor porții foarte mici, restricționarea unor întregi grupe de alimente sau dobândirea bruscă a unor noi practici nutriționale, cum ar fi dietele extrem de stricte sau regimuri ce exclud complet carbohidrații sau grăsimile, pierderea interesului în activitățile cu prietenii care în trecut aduceau bucurie, și altele.
Suplimentar, există semne fizice ce apar când o tulburare de alimentație este în plină desfășurare precum: fluctuații majore ale greutății (în plus sau în minus), malnutriție, neregularități ale ciclului menstrual, cu perioade mari de absență a menstruației, dificultatea de se concentra sau de a menține atenția, stări de amețeală sau leșin, mai ales după ridicarea bruscă în picioare, slăbiciune musculară, eroziuni dentare și sensibilitate dentară, imunitate scăzută cu dobândirea frecventa de diverse boli, capacitate scăzută de a vindeca răni mici, și altele.
În cazul în care copilul tău prezintă unele din aceste simptome și semne enumerate, este foarte important consultul unui medic ce va evalua starea de sănătate și care, în cazul diagnosticului pozitiv de tulburare de comportament alimentar, vă propune un plan de tratament constituit inclusiv din colaborarea cu un psiholog, medic psihiatru și medic nutriționist. Cu cât afecțiunea este diagnosticata mai devreme, cu atât repercursiunile pe termen lung asupra sănătății sunt mai mici și recuperarea este mai ușoară, așa că, din nou, nu ignora astfel de semne și cere sfatul unui medic. Un ajutor în plus ar putea fi chestionarul de screening al tulburărilor de alimentație al universității Stanford, pe care îl poți găsi în următorul link: https://www.nationaleatingdisorders.org/screening-tool
În final, deși rețelele de socializare pot fi văzute într-o lumină negativă și pot părea o permanentă influență rea, acestea sunt de fapt un loc plin de informații atât bune, cât și mai puțin bune. Utilizate cu discernământ, și, dacă e cazul, sub îndrumarea părinților, ele pot oferi informații utile în aproape orice domeniu.
Așadar, pentru sfaturi de pe social media oferite de medici despre alimentația copilului tău, utilizează nu doar acest blog, dar și canalul de Youtube Kilostop Junior. Aici vei descoperi rețete sănătoase pentru copii și adolescenți, o mulțime de articole și video-uri educative și vei învață că mâncarea nu este un inamic, ci o minunată sursă de bunăstare fizică și mentală.
Pentru sfaturi personalizate și o dietă exact pe placul copilului tău, programează-l la o consultație!
Slăbitul e o joacă!
