Riscul de Coronavirus (COVID-19) la Copii

septembrie 21, 2020
Riscul de Coronavirus (COVID-19) la copii
<a href="https://www.kilostopjunior.ro/author/dr-amalia-arhire/" target="_self">Dr. Amalia Arhire</a>

Dr. Amalia Arhire

Medic endocrinologie, diabet, nutritie si boli metabolice “Una dintre valorile mele este Sănătatea, astfel, Prevenția prin nutriție și stilul de viață sănătos sunt foarte importante pentru mine, de aceea sunt cofondatoare a singurei clinici de nutriție destinate exclusiv copiilor și adolescenților din România.” * Dr. Amalia Arhire e unul dintre experții clinicii Kilostop Junior

Riscul de Coronavirus (COVID-19) la Copii

Suntem deja familiarizați cu termenii Coronavirus, SarsCov2 și COVID-19. Cu siguranță ai aflat că obezitatea reprezintă un factor de risc major când vine vorba de manifestări grave ale acestui virus la oameni. Cum reacționează însă copiii la infecția cu noul virus și mai ales ce se întâmplă în cazul copiilor cu probleme de greutate? Avem deja răspunsuri la aceste întrebări, prin noile articole publicate de medicii pediatri chinezi, americani sau europeni care au tratat copii sau adolescenți infectați cu noul SarsCov2.

Relația dintre obezitate și bolile virale a fost studiată de câțiva ani. În timpul epidemiei H1N1, această zonă a dobândit un interes deosebit, deoarece s-a observat că pacienții obezi aveau un risc mai mare de a dezvolta boala, petreceau mai mult timp în unitățile de terapie intensivă și au avut o rată de deces mai ridicată. Acest fapt a fost demonstrat chiar și pentru copii, inclusiv în cazul virusului gripal. De asemenea, copiii obezi au un răspuns mai prost și la vaccinuri.

De ce se infectează mai greu copiii?

Se presupune că închiderea școlilor și izolarea copiilor, dar și numărul mai mic de fumători printre copii și adolescenți față de adulți și faptul că plămânii lor se regenerează mai repede sunt unele dintre motive. De asemenea, cantitatea mai mica a enzimei 2 de conversie a angiotensinei în corpul copiilor, o substanță care, prin prezența ei, poate să ajute virusul să adere la celulele umane e un motiv important.  Imunitatea lor înnăscută e mai eficientă, pentru că ei sunt mai frecvent și mai recent expuși la virusuri și vaccinuri.

Ce simptome sunt mai frecvente la copii și adolescenți?

S-a observat o apariție de noi cazuri de COVID-19 la 5 % la copii și adolescenți, cu o frecvență ușor mai mare la băieți, exact că la adulți. Transmiterea de la mamă la făt în timpul sarcinii prin placentă sau lichid amniotic e până acum infirmată, la fel și transmiterea prin lapte. 

Perioada de incubație la copiii până în 16 ani a fost, conform unor studii, între 2 și 11 zile, majoritatea având simptome ușoare sau moderate, iar cele mai frecvente au fost:

  • febra și tusea
  • durerea în gât
  • strănutul
  • oboseală și dureri musculare generalizate
  • nas înfundat sau care curge
  • respirație șuierătoare (wheezing), ca în criza de astm
  • diaree și vărsături

Riscul de Coronavirus (COVID-19) la copii

De remarcat faptul că dificultățile în respirație cu scăderea oxigenului în sânge (hipoxie), atât de frecventă în cazurile moderate sau severe la adulți, sunt foarte rare la copii și adolescenți, iar afectarea plămânilor la radiografii sau computer tomograf a fost la un număr mai mic de cazuri și mult mai ușoară.

În studiile desfășurate până în prezent s-a dorit să se afle care sunt efectele COVID-19 asupra organismului copiilor. Se pare că pe lângă afectarea respiratorie pot să apară probleme cardiovasculare, digestive, dermatologice, probleme de coagulare a sângelui și afectarea rinichilor, aceasta din urma putând lăsa sechele pe termen lung.

Toate aceste probleme se datorează modului în care sistemul imunitar al copiilor se activează și răspunde la contactul cu virusul, răspuns care, la copiii cu probleme de greutate este inadecvat datorită stării generale de inflamație din corp generată de prezența grăsimii în exces.

Riscul de îmbolnăvire  COVID-19 și obezitatea

Încă din martie 2020, medicii chinezi au observat o frecvență mai mare a obezității la pacienții adulți intubați sau care aveau nevoie de ventilație mecanică, lucru confirmat de medicii americani și italieni, același lucru observându-se și la copii, nu numai la adulți.

Sunt mai multe cauze care cresc riscul de formă severă și necesitatea de internare pe o secție ATI a copiilor sau adolescenților: cantitatea crescută a enzimei de conversie a angiotensinei 2 în sânge în cazul copiilor supraponderali sau obezi, făcând astfel posibilă infectarea copilului, un răspuns imunitar scăzut și afectarea vaselor și a inimii la copii cu probleme de greutate, la fel ca la adulți, chiar dacă încă nu au apărut hipertensiunea, infarctul sau atacul vascular cerebral. Pe lângă aceste lucruri, copiii cu greutate în plus au frecvent și astm sau probleme respiratorii, grăsimile din sânge și glicemia crescute, toate aceste lucruri ducând la un risc și mai mare de forme severe ale bolii.

Cum putem preveni îmbolnăvirea și să fortificăm imunitatea?

Nutriția joacă un rol important în răspunsul imun și inflamator, deoarece unii nutrienți controlează sistemele de apărare de la nivelul celulelor. Răspunsul sistemului imunitar la contactul cu virușii depinde de aprovizionarea suficientă de nutrienți de calitate iar o alimentație echilibrată a fost corelată cu formele ușoare sau asimptomatice de infecție COVID-19 la copii. 

Când vine vorba de acest virus în special, aceleași studii arată că nutrienții cei mai implicați în susținerea imunității sunt: vitaminele A, C, D și E , acizii grași omega-3, iar dintre minerale, zincul și fierul. Vitaminele A, E și C se găsesc fundamental în fructe și legume, de obicei puțin consumate de copii și adolescenți, inclusiv de cei obezi, pe când în cazul vitaminei D, carența poate să apară datorită prezenței grăsimii care fixează și reține această vitamină ea nemaiputând fi eliberată eficient în sânge și celule. Mai multe studii au legat riscul crescut de COVID-19 de scăderea vitaminei D în sânge ceea ce face ca această problemă să fie deosebit de relevantă în populația obeză pediatrică, unde prevalența deficienței de vitamina D este mare.

Așa că în primul rând creșteți cantitatea de legume și fructe bogate în vitamine, deoarece se absorb mult mai bine din alimentație fata de suplimente. Pentru vitaminele  A și C: morcov, ardei gras roșu, pătrunjel, mere, citrice, kiwi, dar și conopida, varza sau broccoli, vitamina E se găsește în  ulei de germeni de porumb, ulei de măsline, linte, ulei de floarea soarelui, ficat de vită, carne de vită.

Pentru vitamina D, singura sursă alimentară care să asigure necesarul zilnic de vitamina D e peștele gras, între 100 și 150 g pește gras sălbatic gătit, de aceea se recomandă suplimentarea cu vitamina D din pastile, până în 600 UI pe zi pentru un sugar și între 1000 și 2000 UI pe zi pentru un copil sau adolescent, în funcție de nivelul de vitamina D din sânge.

E foarte important de luat orice supliment de vitamine și minerale la indicația unui medic, deoarece intoxicația cu oricare din vitaminele de mai sus, dar în special cu vitamina D sau A e foarte periculoasă.

În concluzie, obezitatea în copilărie și adolescență poate fi considerată un factor de risc pentru o mai mare rată de infectare cu SarsCov2 și cu o severitate mai mare a COVID-19 și este asociată cu modificări nutriționale, cardiace, respiratorii, renale și imunologice, care pot potența complicațiile și lasă sechele pe termen lung.

Urmăriți și videoclipurile colegelor noastre despre COVID-19 la copii https://www.youtube.com/watch?v=oQI9QJl6hP4&t=1s și despre cum să iți dai seama dacă există o problemă de greutate la copilul tău https://www.youtube.com/watch?v=clx1T6AOejQ&t=6s

Bibliografie : COVID-19 and obesity in childhood and adolescence: A clinical review, Carlos Alberto Nogueira-de-Almeida, J Pediatr (Rio J). 2020 Aug 4, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7402231/

Hospitalization Rates and Characteristics of Children Aged <18 Years Hospitalized with Laboratory-Confirmed COVID-19 — COVID-NET, 14 States, March 1–July 25, 2020, MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020 Aug 14, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7440125/

COVID-19 and Obesity: Dangerous Liaisons, Grazia Caci 1, J Clin Med, 2020 Aug 4

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32759719/

 Autori: Dr. Amalia Arhire&Dr. Elena Tambrea

instagram iconfacebook icon

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Distribuie acest articol:
<a href="https://www.kilostopjunior.ro/author/dr-amalia-arhire/" target="_self">Dr. Amalia Arhire</a>

Dr. Amalia Arhire

Medic endocrinologie, diabet, nutritie si boli metabolice “Una dintre valorile mele este Sănătatea, astfel, Prevenția prin nutriție și stilul de viață sănătos sunt foarte importante pentru mine, de aceea sunt cofondatoare a singurei clinici de nutriție destinate exclusiv copiilor și adolescenților din România.” * Dr. Amalia Arhire e unul dintre experții clinicii Kilostop Junior

Știai că?

Donăm 2 lei pentru fiecare kilogram slăbit de către juniori:

luna aceasta pacienții Kilostop Junior au slăbit 131 kg

agsdix-fas fa-money-check-alt

până acum am donat 2946,84 lei

Fii la curent cu ultimele noutăți din nutriție!

Articole Similare